Oamenii împãrtãşesc un sentiment comun de afecţiune pentru puii animalelor. Drãgãlãşenia lor atinge corzi sensibile ale sufletului uman, iar puii animalelor sãlbatice trezesc o vie curiozitate pentru o lume puţin cunoscutã şi neîmblânzitã.
Continuând apreciata tematicã a faunei, Romfilatelia introduce în circulaţie o nouã emisiune de mãrci poştale „Pui de animale sãlbatice“.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,30 lei este ilustrat puiul de urs brun (Ursus arctos).
Este un animal cu o mare putere de adaptare la diferite habitate, de la câmpie la pãduri şi zone subalpine. Preferã zonele montane împãdurite, greu accesibile, cu copaci doborâţi sau stânci, dar şi pe cele de deal, bogate în livezi cu pomi fructiferi. În lunile reci, urşii carpatini se retrag în zonele stâncoase, greu accesibile omului, în peşteri sau în gropi sãpate în pãmânt, pentru a hiberna.
Puii de urs se nasc la sfârşitul iernii şi nu pãrãsesc bârlogul timp de douã sau trei luni, hrãnindu-se cu laptele mamei. Ei rãmân alãturi de mamã timp de doi pânã la trei ani pentru a învãţa traiul în sãlbãticie. Ajunşi la maturitate, ei vor pleca în cãutare de teritorii proprii. O familie de urşi este formatã doar din ursoaicã şi puii ei, ursul trãind întotdeauna izolat.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 5,00 lei este ilustrat puiul de cãprioarã (Capreolus capreolus).
Cãprioara este un animal care se adapteazã foarte uşor la mediu, motiv pentru care este întâlnit într-o multitudine de habitate. Preferã zonele împãdurite, cu multã vegetaţie, de la şes, pânã în pãdurile subcarpatice. Cãprioarele trãiesc singure sau în grupuri mici, alcãtuite dintr-o femelã şi puii acesteia, doar iarna organizându-se în turme alcãtuite din 20-40 de membri.
Puii de cãprioarã se nasc la începutul verii şi au pe corp şiruri orizontale de pete albe, care le asigurã camuflarea în iarba înaltã. Acestea se estompeazã la vârsta de aproximativ 2 luni. Puii cresc repede şi pot fi înţãrcaţi la vârsta de 2-3 luni şi rãmân alãturi de mamã pânã când aceasta dã naştere altei generaţii, anul urmãtor.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 9,10 lei este ilustrat puiul de vulpe (Vulpes vulpes crucigera).
La noi în ţarã, vulpile trãiesc în special în Câmpia Românã, Dobrogea, dealurile subcarpatice şi în platoul Bucegilor. Vulpile preferã locurile sãlbatice, bogate în vegetaţie, precum pãdurile sau tundrele, acolo unde prezenţa omului se face puţin simţitã.
Vulpea este un animal nocturn şi solitar. Ziua doarme, iar noaptea iese din vizuinã pentru a vâna. Când este flãmândã sau trebuie sã-şi hrãneascã puii, este nevoitã sã iasã şi pe timpul zilei pentru a-şi procura hrana.
Puii de vulpe se nasc primãvara şi se hrãnesc doar cu laptele mamei timp de patru sãptãmâni. În acestã perioadã, mama stã alãturi de pui pentru a-i hrãni şi apãra, iar tatãl vâneazã pentru a asigura hrana familiei. Începând din a doua lunã de viaţã, puii îi însoţesc pe pãrinţi la vânãtoare, începând sã înveţe primele lecţii de supravieţuire: de cine sã se fereascã, cum sã miroasã prada, cum sã vâneze sau cum sã mãnânce. Dupã aproximativ şase luni, toamna, puii sunt pregãtiţi pentru a pãrãsi familia, a-şi gãsi propriul teritoriu şi a-şi întemeia propria familie.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 14,50 lei este ilustrat puiul de lup (Canis lupus).
Lupul este un animal exclusiv nocturn, sociabil, trãind în haite care iarna pot ajunge la 20-30 de membri. Apartenenţa la o haitã îi face sã devinã mai puternici şi mai de temut. Doar lupii tineri trãiesc solitari, în cãutarea unui teritoriu. Preferã zonele împãdurite de munte, din zonele subcarpatice, dar coboarã şi în regiunile de deal sau în râpele adânci cu mãrãcinişuri, greu accesibile pentru om. Lupul este un animal nomad, schimbându-şi permanent teritoriul.
Puii de lup se nasc la începutul verii şi nu pãrãsesc vizuina timp de aproximativ patru sãptãmâni, timp în care se hrãnesc doar cu laptele mamei, care nu îi pãrãseşte nici un moment. Ei vor creşte alãturi de haitã, toţi membrii acesteia asumându-şi protecţia şi educarea lor. Dupã câteva luni, puii încep sã înveţe sã vâneze, la mai puţin de un an de la naştere fiind capabili sã se descurce singuri. Unii pui rãmân cu haita mulţi ani, iar alţii o pãrãsesc, cãutându-şi propriul teritoriu şi formându-şi propria haitã.
Aducem mulţumiri Muzeului Naţional de Istorie Naturalã „Grigore Antipa“ pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2012-12-07
