La început de secol XXI, una din problemele majore cu care se confruntã şi se va
confrunta omenirea în viitor îl reprezintã fenomenul încãlzirii globale.
Efectul asupra florei şi faunei globului – deja o obişnuinţã în presa scrisã şi audio-vizualã din întreaga lume – a ajuns într-un stadiu critic.
Principala cauzã a acestui fenomen are la origine activitãţile desfãşurate de comunitãţile umane. Astfel cã oamenii de ştiinţã au tras un semnal de alarmã aducând la cunoştinţa întregii umanitãţi cã viteza de topire a calotei glaciare a atins un nivel record.
În anul 2007, calota glaciarã a ajuns la cele mai scãzute cote înregistrate în ultimii 30 de ani de supraveghere prin satelit. Un studiu realizat de NASA a demonstrat cã 23% din pierderi s-au înregistrat în decursul ultimelor ierni.
„Topirea gheţii în timpul iernii devine astfel principala cauzã pentru nivelul alarmant de topire. În urmãtorii 25 de ani calota glaciarã arcticã va dispãrea pe timp de varã. În lipsa emisiilor de gaze cu efect de serã, aceastã situaţie nu ar fi fost niciodatã posibilã“… a spus cercetãtorul Walt Meier de la National Snow and Ice Data Center- NSIDC (SUA).
În ultimii ani gheţarii s-au topit extrem de mult ceea ce a dus, în zona Polului Nord, la formarea unei noi rute navigabile între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. Altfel spus, de acum încolo existã o „scurtãturã“ între Europa şi Asia.
Regiunile polare sunt foarte sensibile la schimbãrile climatice, iar unii oameni de ştiinţã prevãd cã gheţarii vor dispãrea din zona arcticã pânã în 2040. Analiştii susţin cã încãlzirea globalã se manifestã în regiunea arcticã de douã ori mai repede decât în celelalte locuri de pe planetã.
„Am observat cã gheţarii au scãzut la doar 3 milioane de kilometri pãtraţi“, a declarat Leif Toudal Pedersen, de la Centrul Spaţial Naţional Danez.
Arctica nu beneficiazã în momentul de faţã de un statut internaţional similar Antarcticii, practic ea putând fi revendicatã şi exploatatã.
Pentru protejarea Antarcticii a fost încheiat un Tratat care stabileşte statutul internaţional al continentului, tratat ce a fost semnat de 12 state (Argentina, Australia, Belgia, Chile, Franţa, Japonia, Noua Zeelandã, Norvegia, Africa de Sud, Uniunea Sovieticã, Anglia, Statele Unite ale Americii) în 1959 şi a intrat în vigoare în 1961. România a semnat acest Tratat în 1971, fiind cea de-a 17-a ţarã care a aderat la acesta. În prezent aproape 50 de ţãri au semnat Tratatul.
Emisiunea filatelicã cu tematicã specialã este urmarea iniţiativei preşedinţilor statului Chile şi al Finlandei lansatã în 2007. În deplin consens Administraţiile Poştale din cele douã ţãri au propus şi altor state sã se alãture programului de a se realiza o emisiune de mãrci poştale având ca temã protejarea regiunilor polare şi a gheţarilor. O serie de ţãri nordice ale Europei dar şi Australia, Canada, Noua Zeelandã, Brazilia, Africa de Sud, precum şi multe alte ţãri
s-au alãturat acestui proiect. Printre acestea se numãrã şi România.
Timbrele emise de ţãrile participante vor avea acelaşi însemn specific: simbolul grafic al unui cristal de gheaţã, lângã care, statele semnatare ale Tratatului Antarctic, vor adãuga şi conturul continentului alb.
Data Aparitie:2009-03-21
