Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Facultatea de Drept a Universitãţii din Bucureşti – 150 de ani“. În urmã cu 150 de ani, la 25 noiembrie 1859, prin decretul nr. 519, semnat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Drept din Bucureşti devenea instituţie independentã. Dar istoria învãţãmântului din Bucureşti începe încã din […]
„Începutul şi sfârşitul mântuirii este dragostea.“ (Sf.Antonie cel Mare) Aşa cum v-a obişnuit, în fiecare an de Crãciun, Romfilatelia introduce în circulaţie o emisiune de mãrci poştale dedicatã acestei Sãrbãtori a Naşterii Domnului. Emisiunea de mãrci poştale Crãciun 2009 are ilustratã imaginea icoanei Naşterea Domnului din Biserica Buna Vestire – Sfântul Antonie cel Mare –
Cu ocazia împlinirii unui secol şi jumãtate de la semnarea, la 12 noiembrie 1859, de cãtre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a Înaltului Ordin de Zi nr. 83 de înfiinţare a Statului Major General, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Statul Major General al Armatei Române – 150 de ani“. Dupã Unirea din 1859,
În urmã cu 35 de ani, prin acordul interguvernamental dintre România şi Ungaria, ţara noastrã devenea prima ţarã exportatoare de gaze naturale din Europa. În acest context, continuând seria proiectelor de promovare a instituţiilor reprezentative şi a programelor de valorificare a bogãţiilor naturale ale României, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „TRANSGAZ
Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat rezoluţia privind instituirea Zilei Internaţionale a Nonviolenţei a cãrei datã a fost stabilitã pentru 2 octombrie a fiecãrui an. Pentru a marca desfãşurarea manifestãrilor dedicate acestei zile, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea filatelicã tematicã „Ziua Internaţionalã a Nonviolenţei“. În promovarea unei atitudini ferme care sã susţinã nonviolenţa între ţãri şi
Pe 20 septembrie 1459, într-un hrisov al lui Vlad Țepeş se menţioneazã pentru prima oarã existenţa aşezãrii Bucureşti, iar cel mai vechi document care atestã „cetatea de scaun Bucureşti“, dateazã din 14 octombrie 1465 şi îi aparţine lui Radu cel Frumos. Evoluţia ulterioarã a aşezãrii se datoreazã stabilirii reşedinţei domneşti la Bucureşti (1659). Încã din
În zona sud-esticã a Europei Centrale, cu arcul munţilor Carpaţi în mijloc, mãrginitã de Dunãre şi Marea Neagrã, se aflã, de peste douã mii de ani, un popor cu o istorie bogatã, dar tumultoasã – poporul român şi o ţarã formatã statornic pe vechea vatrã a Daciei, purtând de un secol şi jumãtate numele de
Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Faunã Protejatã din România“. Încãlzirea globalã, intervenţia omului asupra naturii, distrugerea habitatului animalelor datoritã progresului omenirii şi a dezvoltãrii zonelor de construcţii, precum şi vânãtoarea excesivã, au fãcut ca de-a lungul ultimului secol sã disparã zeci de specii de animale. România, din punct de vedere biogeografic, are
Ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea înregistreazã un puternic avânt al progresului tehnic care a pregãtit adevãrata revoluţie industrialã pe continentele european şi american, desfãşuratã pe toatã durata secolului al XIX-lea. Au fost înlocuite vechile metode tehnice manuale prin inventarea unor maşini şi unelte folositoare în aproape toate domeniile. Printre descoperirile de seamã se înscrie
Linia feratã Adjud – Tg. Ocna cu primele poduri combinate din ţarã – şosea şi cale feratã (1881-1882), primele silozuri de cereale din lume din beton armat de la Brãila şi Galaţi (1888-1889), podul peste Siret de la Cosmeşti (1888), complexul de poduri de la Feteşti-Cernavodã, cel mai lung din Europa (1895), amenajarea portului Constanţa
