Romfilatelia, societatea specializatã în editarea şi comercializarea mãrcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea filatelicã Personalitãţi Germane din România.
Emisiunea filatelicã prezintã trei dintre cei mai de seamã oameni de culturã germani din România şi anume pe Johannes Honterus, Hermann Oberth şi Stephan Ludwig Roth .
Johannes Honterus (1498-1549) – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,90 Lei.
Fiul unui tãbãcar, Johannes Honterus avea sã fie una dintre cele mai importante figuri ale Braşovului medieval. Johannes Honterus este autorul „Rudimenta Cosmographiae” (1530), lucrare larg rãspânditã în centrele culturale europene şi al „Gramaticii Latine” (1530). De asemenea, Honterus a fãcut prima hartã a Transilvaniei (1532), a întemeiat tipografia din Braşov şi a reorganizat liceul umanist, care azi îi poartã numele. Johannes Honterus a evidenţiat în lucrarea sa ” Rudimenta Cosmographiae „, în mod cartografic, unitatea celor trei ţãri române în harta intitulatã „Dacia”, menţionând totodatã şi continuitatea românilor pe aceste meleaguri.
Hermann Oberth (1894-1989)- ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,10 Lei.
S-a nãscut la Sibiu, dar anii de învãţãmânt gimnazial i-a petrecut la Școala din Deal (Sighişoara). Avea 13 ani când a proiectat o rachetã gânditã sã transporte oameni pe Lunã. În anul 1917 a proiectat primul model de rachetã cosmicã din lume, care avea sã foloseascã combustibili lichizi (alcool şi oxigen). În anul 1923 a publicat, în limba românã, lucrarea „Racheta spre spaţiile interplanetare” în care şi-a expus, pentru prima datã în lume, ideile pentru construirea unui vehicul pentru un zbor cosmic real. În aceastã carte a introdus toate concepţiile sale tehnico-ştiinţifice pentru zborul în cosmos, utilizate şi în prezent. În anul 1938 a fost invitat ca profesor la Politehnica din Viena, unde a desfãşurat o vastã activitate didacticã şi de cercetare pânã în 1933. A fost mobilizat în 1941 şi repartizat sã lucreze la Centrul german de la Peenemunde, unde a realizat racheta cu razã mare de acţiune, prima din lume.
În 1962 s-a stabilit definitiv la Feucht (Germania), unde a înfiinţat Societatea Hermann Oberth, care are ca obiectiv folosirea rachetelor în scopuri paşnice. În aceastã localitate a încetat din viaţã în 1989.
La 16 iulie 1969, când a fost lansatã racheta Saturn 5, purtãtoarea cabinei Apollo 11 cu care au aselenizat primii cosmonauţi, Wernher von Braun declara presei, în prezenţa profesorului sãu Hermann Oberth: “Momentul în care pentru prima datã un om a pãşit pe un corp ceresc a fost creat pe bazele premiselor lui Hermann Oberth, titanul navigaţiei spaţiale”.
Romfilatelia aduce mulţumiri doamnei dr. Erna Roth-Oberth, fiica savantului şi domnului dr.ing. Hans Barth, biograful lui Hermann Oberth pentru sprijinul acordat.
Stephan Ludwig Roth (1796-1849) – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,90 Lei.
Umanist, preot luteran şi reformator pedagogic, s-a nãscut în 1796 în Mediaş, ca fiu al pastorului şi învãţãtorului transilvãnean Stephan Gottlob Roth. Școala o face la gimnaziile din Mediaş şi Sibiu. În 1821 devine profesor la gimnaziul din Mediaş, iar în 1831, rector al gimnaziului. Când în ianuarie-februarie 1842, Dieta din Cluj dezbate problema limbilor, Stephan Ludwig Roth scrie lucrarea „Lupta pentru întâietatea limbii de stat în Transilvania”, care va fi publicatã în mai 1842, lucrare care provoacã reacţii ostile din partea oficialitãţilor maghiare. Iatã vestita replicã adresatã Dietei: ” Nu vãd nevoia de a impune o limbã oficialã a ţãrii, cãci noi avem deja o limbã a ţãrii. Nu este nici limba germanã, nici cea maghiarã, ci limba românã”. În evenimentele revoluţionare ale anilor 1848 şi 1849, românii şi saşii ardeleni s-au aflat de aceeaşi parte a baricadei, iar Stephan Ludwig Roth, cel ce a propovãduit cu convingere raporturile de bunã vecinãtate între toate etniile din Ardeal, a plãtit cu viaţa aceastã credinţã, fiind executat prin împuşcare, în luna mai 1849, pe platoul Cetãţuiei din Cluj.
Data Aparitie:2007-08-24
