Bufniţele sunt pãsãri impresionante cãrora le-au fost asociate, încã din antichitate, nenumãrate mituri, legende, poveşti sau superstiţii. În multe culturi din Africa,America, Europa sau Orientul Mijlociu, existã credinţe potrivit cãrora prezenţa lor ar prevesti boli şi moarte. Pe de altã parte, în hinduism, bufniţa este asociatã zeiţei Lakshmi, divinitate a prosperitãţii, norocului, fertilitãţii şi generozitãţii, iar vechii greci asociau cucuveaua cu înţelepciunea, considerând-o pasãrea Atenei, zeiţa înţelepciunii.
Activitatea predominant nocturnã, teritoriile de cele mai multe ori sãlbatice în care trãiesc, penajul închis la culoare, care le oferã un camuflaj foarte bun şi zborul silenţios, le feresc de privirile oamenilor, putând fi observate rar, dupã apusul soarelui. Cântecul lor specific trezeşte teamã, la fel ca şi privirea lor, ochii fiind foarte expresivi şi pãtrunzãtori. Bufniţele sunt însã pãsãri deosebit de folositoare cãci hrana lor de bazã o constituie rozãtoarele, care sunt dãunãtoare culturilor, dar şi purtãtoare de multe boli periculoase pentru om. Pãsãri rãpitoare de noapte, prãdãtori de elitã în ecosistemele în care trãiesc, bufniţele au o serie de caracteristici specifice precum auzul foarte bun, un zbor silenţios şi gheare foarte puternice.
Abordând o tematicã apreciatã la nivel internaţional, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea Pãsãri rãpitoare de noapte, ilustrând 4 specii diferite de bufniţe: Cucuveaua, Ciuful de pãdure, Huhurezul mare şi Huhurezul bãrbos.
Cucuveaua (Athene noctua)
Denumitã şi huhurezul de stâncã, are talie micã, lungimea corpului sãu având între 23 şi 27 cm. Este rãspânditã în centrul şi vestul Europei. Trãieşte în special în zone stâncoase şi în localitãţi, gãsindu-şi de multe ori adãpost în clãdiri pãrãsite şi în podurile anexelor gospodãreşti. Hrana sa o constituie rozãtoarele, la care se adaugã insecte mari, pãsãri, şerpi mici şi şopârle pe care le vâneazã noaptea. Numele cucuvelei se datoreazã sunetelor cu aceastã intonaţie pe care le produce cu o tonalitate înaltã. Ochii ei sunt foarte expresivi, fiind mari în comparaţie cu dimensiunea corpului şi având o culoare galbenã intensã.
Ciuful de pãdure (Asio otus)
Este o pasãre rãpitoare de dimensiuni medii, lungimea corpului sãu fiind între 30 şi 40 cm şi poate fi întâlnitã în zona Americii de Nord, Eurasiei şi nordul Africii. Trãieşte la nivelul pajiştilor alpine cu ienupãr, în pãduri de conifere şi foioase, coborând pânã la culturile agricole, în livezi şi parcuri urbane. Este o pasãre nocturnã şi rãpitoare vânând animale mici, în principal rozãtoare. Numele pãsãrii derivã din smocurile de pene de pe cap, asemãnãtoare unor urechi. În funcţie de mediul înconjurãtor, de stare sau de posibilii adversari, ciuful de pãdure îşi poate schimba înfãţişarea, adaptându-şi poziţia şi culoarea pentru camuflaj.
Huhurezul mare (Strix uralensis)
Este, dupã cum îi spune şi numele, o bufniţã de talie mare, corpul sãu având lungimea în jur de 60 cm, întâlnitã din Europa de Vest pânã în Coreea şi Japonia. Trãieşte în pãduri dese de deal şi de munte, preferându-le pe cele de conifere şi are calitãţile unui vânãtor de noapte foarte bun, hrãnindu-se cu pãsãri şi mamifere mici. Particularitatea speciei o reprezintã cele douã discuri faciale cenuşii din jurul ochilor, luminoase, curate şi fãrã pete.
Huhurezul bãrbos (Strix nebulosa)
Este o bufniţã de talie mare, dimensiunile corpului sãu fiind de 65-70 cm, care trãieşte în nordul Europei (Polonia, Finlanda şi Suedia), ajungând pânã în zona Siberiei şi în nordul Americii, Canada şi Alaska, în pãduri dese de conifere. Migreazã, dar nu sezonier ci în funcţie de prezenţa hranei care este constituitã în principal din şobolani de apã, la care se adaugã pãsãri şi animale mici. Vâneazã pe înserat şi noaptea, doar ocazional ziua. Penajul sãu îi oferã o camuflare foarte bunã, fiind greu de observat alãturi de trunchiurile copacilor. Locurile preferate pentru vânãtoare sunt câmpurile, mlaştinile şi luminişurile.
Aducem mulţumiri conducerii Muzeului Naţional de Istorie Naturalã „Grigore Antipa” pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2013-06-28
