Palatul Parlamentului din Bucureşti se înscrie în Cartea Recordurilor ca fiind a doua clãdire din lume ca mãrime.
Remarcându-se ca aparţinând unui nou brand al Capitalei României, imaginile giganticei construcţii şi ale unora din încãperile sale se regãsesc într-o emisiune de mãrci poştale pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie, în premierã, sub titlul Palatul Parlamentului.
Clãdirea Parlamentului, înscrisã într-o suprafaţã cu laturile de 270 m pe 245 m, are 86 m înãlţime şi 92 m de fundaţii şi subterane amenajate, fiind socotitã cea mai scumpã clãdire administrativã, dar şi cea mai grea din lume.
Lucrãrile la una din cele mai impunãtoare clãdiri din lume au început în 1983, dar ceremonia punerii pietrei de temelie a avut loc în luna iunie a anului 1984. La construcţie au participat peste 20.000 de muncitori şi specialişti.
Locul ales pentru amplasamentul giganticei construcţii a fost Dealul Arsenalului, configuraţie naturalã cu o înãlţime iniţialã de 18 m. Partea mãrginitã de Bulevardul Libertãţii a fost înãlţatã de constructori.
Lucrãrile, întrerupte temporar dupã decembrie 1989, au fost reluate, edificiul fiind nominalizat iniţial sub denumirea de Casa Republicii, mai apoi devenind un simbol al democraţiei sub denumirea de Palatul Parlamentului, sediu pentru Camera Deputaţilor şi Senatul României.
O hotãrâre a Parlamentului din mai 1994, a avut drept consecinţã înfiinţarea Centrului Internaţional de Conferinţe, care a gãzduit prima mare manifestare: lucrãrile Forumului Crans Montana.
Cel mai mare edificiu din Europa, Palatul Parlamentului are o suprafaţã desfãşuratã de 365.000 mp şi aproximativ 1.000 de încãperi din care 440 sunt birouri, 30 sãli şi saloane, patru restaurante, trei biblioteci, o salã de concerte şi douã parcãri subterane.
Denumirile sãlilor şi saloanelor Palatului Parlamentului evocã atât evenimente importante din istoria României, cât şi personalitãţi româneşti de talie internaţionalã.
Trebuie remarcat faptul cã absolut toate materialele folosite la construcţia Palatului, inclusiv esenţele de lemn, candelabrele, covoarele şi pielea, au provenienţã româneascã.
Cele mai impozante sãli ale Palatului Parlamentului sunt Sala Drepturilor Omului, Sala Nicolae Bãlcescu, Sala Nicolae Iorga, Sala A. I. Cuza, Sala Ion C. Brãtianu, Sala Tache Ionescu, Sala Unirii, Sala C. A. Rosetti, Sala Nicolae Titulescu.
Astãzi, la mai bine de un sfert de veac de când a început construcţia sa, Palatul Parlamentului a devenit nu numai o emblemã a Bucureştiului, dar şi un punct de reper pe harta simbolurilor capitalelor statelor lumii.
Data Aparitie:2011-04-26
