Palatul Culturii din Iaşi a fost construit între anii 1906-1925, sub numele de Palat de Justiţie şi Administraţie, după planurile arhitectului I.D. Berindey şi s-a impus prin dimensiunile sale însemnate. Marcând puternic arhitectura vechii capitale a Moldovei, palatul s-a impus încă de la apariţia sa în peisajul oraşului, iar rolul său de adevărată efigie culturală a oraşului este recunoscut de Romfilatelia prin emisiunea „Palatul Culturii din Iaşi”.
Faţada clădirii, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei, ce atinge 55 de metri înălţime prin turnul central, făcea ca Palatul să fie considerat, în epocă, cea mai înaltă clădire din oraş. Dincolo de arhitectură, ceasornicul din turnul Palatului Culturii a contribuit în mod deosebit la faima clădirii aducând aminte de orologiul instalat în turnul porţii Curţii Domneşti la 1728, care a dat, multă vreme, ritmurile oraşului.
Palatul din centrul Iaşilor a fost conceput în spiritul palatelor comunale din Europa de Vest şi este o îmbinare fericită a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic şi neobaroc. În afara monumentalităţii şi frumuseţii ei, clădirea se distingea la acea vreme prin instalaţii şi echipamente tehnice moderne, achiziţionate din Germania, precum şi prin feroneria realizată de Casa Haug şi de renumitele firme franceze Krieger, Mericier şi Bagvčs. Mobilierul în stil neogotic a fost proiectat şi realizat în celebrele ateliere Albert Goumain din Paris şi de către firma Mappel din Anglia.
Sala Voievozilor, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei, situată la etaj, este cea mai frumoasă şi monumentală încăpere a palatului, fiind ornamentată distinct de celelalte săli. Numele sălii se datorează unei celebre galerii de portrete ale domnilor Moldovei, precedaţi de strămoşii daci şi romani ai poporului român, respectiv Decebal, Traian şi Aurelian, trecând apoi la întemeietorii statului medieval Moldova şi continuând seria conducătorilor acestui teritoriu până la Regele Carol al II-lea.
În zona de vest a sălii se află un monumental şemineu de marmură, decorat cu un basorelief care reprezintă un „Arbore istoric”, împodobit cu portretele celor mai însemnaţi domni, în vârful căruia tronează portretul Regelui Ferdinand.
În perioada în care edificiul din Iaşi a fost Palat de Justiţie şi Administraţie, Sala „Henri Coandă”, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, era destinată Curţii cu Juri. Amplasarea centrală şi decoraţiunile speciale subliniază însemnătatea deosebită a încăperii.
Stucaturile din partea de sus a sălii sunt opera lui Emil Wilhelm August von Becker, sculptor al Casei Regale a României. Se ştie că arhitectul I. D. Berindey, care prezida Societatea Produselor Tehnice „H. Coandă” din Bucureşti, a cerut „găsirea” unui material mai ieftin care să imite textura şi sunetul lemnului de stejar. Acest material a fost inventat de Henri Coandă (numit bois-ciment de celebrul inventator) şi este întâlnit în mai multe săli din Palat. Totodată, de remarcat este şi faptul că sursa de inspiraţie în realizarea tavanului acestei săli a fost Westminster Hall din Londra, unde s-a născut Parlamentul Regatului Unit al Marii Britanii. În prima perioadă de edificare, stilul folosit a fost sobru şi sever, în a doua etapă ornamentele multiplicându-se, iar elementele decorative fiind marcate puternic de stilul baroc: capitelurile compozite, console în acoladă decorate cu elemente florale şi vegetale sau console simple şi elegante neoclasice, frize decorative cu elemente vegetale, florale sau zoomorfe şi multe scuturi heraldice, cu semnificaţie istorică heraldică, unele doar decorative. Sigur a doua etapă a fost preferată de Berindey, acesta fiind un mare arhitect al detaliilor, care a excelat în realizarea acestora. Balconul în consolă a fost conceput cu un parapet traforat cu baluştri în acoladă şi ornamentat cu o friză cu elemente zoomorfe. Primul Război Mondial şi anii grei ce au urmat au amânat realizarea finisajelor, pentru mai mulţi ani, făcând ca inaugurarea oficială să aibă loc abia la 11 octombrie 1925, în prezenţa Familiei Regale, Regele Ferdinand şi Regina Maria.
În anul 1955, vechiul Palat de Justiţie a devenit Palat al Culturii, imaginea sa fiind reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, găzduind unele din cele mai de seamă instituţii culturale ale ţării, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi care cuprinde patru muzee de talie naţională: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, precum şi Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural.
Romfilatelia multumeşte Complexului Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
