În vara anului 2011 se inaugureazã Pasajul Suprateran Basarab, prilej cu care Romfilatelia introduce în circulaţie o emisiune de mãrci poştale dedicatã acestui eveniment.
Ideea acestui pasaj dateazã din 1930, dar ceea ce s-a materializat în anii ‘40 a fost doar pasarela metalicã de la Basarab, ce se întindea pe o lungime de aproape 100 m peste liniile de cale feratã.
Astãzi, noul pasaj se întinde ca un arc peste locuri unde s-au nãscut vechi cartiere ale Bucureştiului.
Istoria lor începe în anul 1863 când Effingham Grant, secretar al consulului britanic de la Bucureşti, cãsãtorit cu fiica Anei Golescu, construieşte prima turnãtorie din Bucureşti în apropierea „Barierei de Pãmânt“ sau „Uliţa Belvedere“, dupã cum i se mai spunea. Tot în acea perioadã, Grant aduce şi cultivã orhidee în curtea vilei sale (singurele la acea vreme în Bucureşti), motiv pentru care denumirea de Șoseaua Basarab va fi schimbatã cu Șoseaua Orhideelor.
În anul 1864 este înfiinţatã „Manufactura de tutun de la Belvedere“ care va deveni „Regia Monopolurilor Statului“ în 1879, de aici venind şi denumirea unui întreg cartier, „Regie“. Grant parceleazã terenurile din zonã şi le dã funcţionarilor ceferişti, ulterior apãrând aici cartierele Grant şi Giuleşti. În 1912 a fost construit Podul Grant care, în 1982, a fost înlocuit cu o nouã structurã.
Astãzi, noul Pasaj Suprateran Basarab este nu numai un arc peste timp şi istorie, dar mai mult ca sigur, va deveni una dintre emblemele Capitalei.
Pasajul, cu o lungime de 1450 m, este în sine o operã de artã care deţine şi douã recorduri europene şi anume faptul cã podul hobanat al pasajului este cel mai lat din Europa, având 44 de metri şi este singurul pod hobanat de pe continent pe care este amenajatã o staţie de tramvai (cu accese la nivelul solului unde se asigurã legãturi la mijloace de transport în comun, la metrou şi la transportul feroviar).
Podul hobanat de 365 m lungime se sprijinã pe doi stâlpi de 80 m înãlţime fiecare, având câte 30 de hobane plasate simetric de o parte şi de alta a pilonilor.
Podul pe Arce peste râul Dâmboviţa are o lungime de 124 m, iar stâlpii sãi se sprijinã pe radiere dedesubtul cãrora se aflã coloane de 40 m adâncime. Arcele au o deschidere de 118 m.
Între cele douã poduri-structuri, unicat în România, circulaţia rutierã şi a tramvaielor se va desfãşura pe un viaduct de beton armat posttensionat de 1500 m lungime inclusiv rampele de acces, unde s-a aplicat o metodã inovativã de tensionare şi care, asemeni podurilor, beneficiazã de un sistem avansat de protecţie antiseismicã, aplicat în premierã în România.
Pasajul Suprateran Basarab face legãtura între Bulevardul Nicolae Titulescu şi Șoseaua Grozãveşti şi fluidizeazã traficul rutier din aceastã zonã, întregind astfel inelul principal de circulaţie al oraşului în partea de nord-vest.
Prin construcţia sa, Pasajul Suprateran Basarab devine cel mai mare punct intermodal din România, reunind linii de tramvai pe pod şi sub pod, linii de autobuz şi troleibuz, linii de metrou, douã gãri şi autogãri pentru transport intern şi internaţional.
Aducem mulţumiri Primãriei Municipiului Bucureşti pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale. Totodatã, mulţumim şi fotografului Laurenţiu Bãlãceanu.
Data Aparitie:2011-06-21
