A vorbi despre masonerie şi masoni în România înseamnã sã consemnãm, în primul rând, cã istoria ţãrii din ultimii 250 de ani a fost strâns legatã de reprezentanţii acestei organizaţii.
Încã din secolul alXVIII-lea, pe teritoriul actual al României se înfiinţeazã primele Loji masonice, una la Galaţi, iar a doua la Iaşi. Cei ce le-au înfiinţat au fost secretarul princiar Anton Mario del Chiaro, respectiv domnitorul Constantin Mavrocordat.
Printre personalitãţile despre care se spune cã au fost francmasoni pot fi amintiţi Horea, unul dintre conducãtorii rãscoalei de la 1784, Tudor Vladimirescu, simbol al luptei naţionale la începutul secolului XIX, precum şi cei mai mulţi paşoptişti: Nicolae Bãlcescu, Vasile Alecsandri, Mihail Kogãlniceanu ,Costache Negruzzi, Ion C. Brãtianu.
Sub domnia Regelui Carol I, caracterizatã printr-o durabilã construcţie modernã a României, aşa cum era de aşteptat, francmasoneria românã a fost nu numai recunoscutã, dar i s-a acordat şi o mare importanţã.
În luna septembrie 1880, a fost aprinsã, în România, Lumina Francmasoneriei Regulare când s-a constituit (ca Mare Lojã regularã şi suveranã) Marea Lojã Naţionalã din România.
Din acest moment, masoneria românã începe sã cuprindã în rândurile sale elita societãţii româneşti formatã din politicieni, militari, artişti, întreprinzãtori din clasa de mijloc, membri ai familiilor descendente din domnitori ai Țãrilor Române şi membrii aristocraţiei.
Dupã Unirea de la 1918, Lojile din Transilvania au devenit membre ale Marii Loji Naţionale din România.
Au urmat apoi douã decenii de dezvoltare şi consolidare a masoneriei române încheiate însã, la cererea Regelui Carol al II-lea, în 1937 când Francmasoneria intrã în adormire.
În perioada 1944-1948, cu acordul Comisiei Aliate, masoneria îşi reia activitatea, însã intrarea României sub influenţa totalã a Uniunii Sovietice va duce, începând cu 1948, la interzicerea ei. Au urmat ani grei de opresiune politicã şi aruncarea în temniţele comuniste a majoritãţii membrilor masoneriei române.
Dupã schimbãrile politice din 1989 din Europa de Est, au fost reaprinse Luminile în fostele ţãri comuniste.
Reactivarea Francmasoneriei Regulare din România a avut loc, cu acceptul Marii Loji Unite a Angliei, de cãtre Marele Orient al Italiei.
Aceastã Mare Lojã Regularã a fondat, la Bucureşti, trei Loji Regulare: Loja „Concordia“, Loja „Delta Dunãrii“ şi Loja „Nicolae Bãlcescu“.
La 24 ianuarie 1993, cele 3 Loji au reconstituit Marea Lojã Naţionalã din România, care este singura Mare Lojã din România recunoscutã de Francmasoneria Regularã Universalã.
Cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la aprinderea Luminii Francmasoneriei Regulare din România, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Marea Lojã Naţionalã din România – 130 de ani“.
Romfilatelia mulţumeşte pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale, Marii Loji Naţionale din România.
Data Aparitie:2010-11-04
