Păstrând tradiţia proiectelor filatelice dedicate faunei, tematică apreciată de colecţionari, dar și de publicul larg, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poștale intitulată Maeștrii camuflajului.
Pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei, este o specie prezentă în sudul și estul continentului european, caracteristică zonelor deschise de stepă, pășunilor și culturilor agricole. Lungimea corpului său este de 38-45 cm și are o greutate medie de 290-535 g.
Sperioasă și prudentă, atunci când este surprinsă, se poate întinde la pământ, penajul său, de culoarea ierburilor uscate, ajutând-o să se camufleze cu ușurinţă.
Pasărea se recunoaște după dungile și petele albe de pe aripi, picioarele galbene, dar și datorită ochilor, de asemenea galbeni, adaptaţi la viaţa nocturnă, când vânează.
Se hrănește cu moluște, insecte și larve, melci, râme, broaște, seminţe, rareori cu mici rozătoare și pui din cuiburile altor păsări, dar și vegetale. În România cuibărește în regiunile aride din Dobrogea, grindurile nisipoase din Delta Dunării și în unele zone din sudul ţării. În sezonul rece iernează în Africa.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei este ilustrată Ciocănitoarea de grădină sau ciocănitoarea pestriţă de grădină (Dendrocopos syriacus), o specie prezentă în partea centrală și de sud-est a continentului european. Preferă zonele deschise precum livezile, parcurile și grădinile, dar o găsim și în pădurile de foioase și conifere, acolo unde trunchiurile copacilor depășesc 25 cm în diametru. Lungimea corpului este de 23-25 cm și are o greutate de 66-79 g. Penajul său este o combinaţie de alb, roșu și negru, care o ajută să se ascundă cu ușurinţă în mediul său de viaţă. Este foarte asemănătoare cu ciocănitoarea pestriţă mare, lipsindu-i însă dunga neagră de pe marginile obrajilor, între cioc și ceafă.
Se hrănește cu insecte, fructe și seminţe, fiind considerată una dintre ciocănitorile omnivore. Specia este monogamă, dar solitară în afara perioadelor de cuibărit.
În România este prezentă tot timpul anului și este răspândită îndeosebi în ţinuturile joase.
Specie prezentă în cea mai mare parte a continentului european, Caprimulgul (Caprimulgus-europaeus), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, este caracteristic zonelor deschise și aride, reprezentate de rariști ale pădurilor de conifere sau de amestec, și pășunilor. Lungimea corpului este de 25-30 cm și are o greutate de 50-100 g. Penajul său, gri-maro, îi asigură un camuflaj foarte bun în timpul zilei, când se odihnește, confundându-se ușor cu scoarţa copacului. Pasărea este activă la crepuscul și noaptea, când vânează intens. Se hrănește cu insecte, pe care le prinde din zbor. Este monogamă, cuibărește pe sol, la adăpostul copacilor sau tufișurilor.
În România se estimează o populaţie de 12.000-15.000 de perechi, cele mai numeroase efective aflându-se în Rusia, Turcia, Spania și Franţa. Iernează în Africa.
Ciocănitoarea verde sau ghionoaia verde (Picus viridis), reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei, face parte din ordinul Piciformes și familia Picidae. Este una dintre cele mai răspândite ciocănitori din Europa Centrală, Africa de Nord-Vest, Asia Mica, Iran. Ciocănitoarea verde este destul de des întâlnită pe sol, unde caută furnici, hrana ei favorită. Această pasăre are o lungime de aproximativ 30 cm, o anvergură a aripilor de 40-42 cm și o greutate de 180-220 g. Datorită culorii sale generale, verde-gălbui, cu creștetul și ceafa roșii și negru pe obraji, se camuflează foarte bine în iarbă. Este sedentară, sperioasă și precaută, dar volubilă și zgomotoasă, primăvara și toamna. În România este prezentă tot timpul anului și este comună în pădurile de foioase cu luminișuri, dar și în parcuri și zone deschise cu pâlcuri de arbori.
