Romfilatelia introduce în circulație, marți, 12 noiembrie a.c. o interesantă și inedită emisiune filatelică cu un subiect care definește o zonă a faunei: Homocromie și mimetism.
Homocromia este fenomenul prin care o specie se camuflează având permanent sau temporar o culoare ce se confundă cu mediul. Colorația homocromă permanentă sau variabilă, în funcție de mediul în care se află, ajută exemplarele să rămână nedetectate, ceea ce le sporește șansele de a supraviețui.
Există diferite situații: colorație homocromă permanentă, pe tot parcursul vieții (lăcuste, cosași din iarbă, șerpii deșertului), colorație sezonieră iarnă-vară (hermina, nevăstuica), colorație adaptabilă, schimbătoare (pești, cameleoni).
Mimetismul are o definiție mai complexă, fiind un fenomen similar, dar prin care o specie imită, în scopul de a dobândi un avantaj (protecție, predație etc.) culoarea și uneori forma unor elemente din natură. Astfel, unele specii imită culoarea substratului (homocromia fiind un caz particular al mimetismului), altele – forma sau textura acestuia. Există și forme de mimetism în care o specie animală imită altă specie – eventual, una mai periculoasă, toxică, veninoasă etc., spre a fi confundat cu aceea și evitat de potențialii prădători.
Mărcile poștale prezintă în imaginile lor patru specii:
Brotăcelul (Hyla arborea), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 Lei, este cel mai adesea verde dar își poate schimba culoarea în brun, cenușiu etc., după culoarea substratului și alți factori. Este o broscuță cu mod de viață arboricol, ce trăiește și în România, din zona de șes până la peste 1000 m altitudine, în munții Carpați. Se cațără pe arbori și se poate lipi de dosul frunzelor rezistente.
Caracatița imitatoare (Thaumoctopus mimicus) este redată pe timbrul cu valoarea nominală de 6 Lei. Își schimbă culoarea, textura epidermei, postura și mișcările, imitând activ mai multe specii periculoase. Aparține regiunii Indo-Pacific, renumită nu numai prin ușurința de a se deghiza ci mai ales prin numărul de specii pe care le poate imita. Se hrănește cu pești mici și crustacee.
Peștele de zegras (Acreichthys tomentosus), reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 13 Lei. Imită culoarea și chiar textura plantelor subacvatice, având protuberanțe care se pot retrage sau extinde, schimbându-și astfel aspectul exterior. Colorația este și ea variabilă, cel mai adesea marmorată cu verde și brun. Trăiește în ape tropicale și se hrănește cu mici nevertebrate.
Bufnița polară (Bubo scandiacus), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 25 Lei, este răspândită în ținuturile nordice de tundră. Are culoarea albă și se camuflează în zăpadă ușor și rapid. Este o pasăre răpitoare. Vânează rozătoare precum lemingii, dar și potârnichi și iepuri.
Gecko-scoarță (Uroplatus sameiti), specia prezentată în grafica plicului „prima zi”, trăiește numai în Madagascar. Este un gen de șopârlă apreciată și ca animal de companie. Imită scoarța copacilor prin culoare, textură, protuberanțele pielii și poate să-și schimbe culoarea. Se hrănește cu insecte și alte mici nevertebrate, inclusiv melcișori.
Călugărița europeană (Mantis religiosa), redată pe blocul filatelic special, este larg răspândită în Eurasia și Africa; este o insectă carnivoră, a cărei culoare o ajută să se confunde cu vegetația și să păcălească atât prada (mai ales alte insecte) cât și potențialii prădători (păsări, etc.).
Romfilatelia mulțumește Cercet. Șt. Gr. I Luis Popa, Directorul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și muzeografului Dr. Alexandru Iftime, pentru consultanța de specialitate acordată la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
