Cu o suprafaţã de 47.000 ha, Parcul Naţional Munţii Rodnei cuprinde cele mai înalte vârfuri din Carpaţii Orientali (Vf. Pietrosu Mare, 2.303 m) şi una dintre cele mai vechi rezervaţii naturale din ţarã (Pietrosu Mare, 1932), recunoscutã ca Rezervaţie a Biosferei. Importanţa acestui Parc Naţional este datoratã atât geologiei masivului cât şi a diversitãţii speciilor de florã şi faunã, unele dintre ele foarte rare, iar altele întâlnite doar în acest masiv. De altfel, Comitetul MaB (Man and the Biosphere) al UNESCO de la Paris a hotãrât, în anul 1979, decernarea statutului de Rezervaţie a Biosferei acestei zone.
În dorinţa de a sprijini eforturile de protejare a mediului înconjurãtor – inclusiv fauna şi flora ţãrii – care, fãcând parte din avuţia naţionalã, trebuie conservat pentru generaţiile viitoare, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale Florã din arii protejate – Munţii Rodnei.
Colecţionarii de timbre vor descoperi ilustrate, în aceastã emisiune filatelicã, urmãtoarele flori: opaiţul munţilor Rodnei, crinul de pãdure, garofiţa de munte, steluţa alpinã, clopoţeii şi floarea de colţi.
Floarea de colţi (Leontopodium alpinum), adevãratã minune a naturii, declaratã monument al naturii şi ocrotitã prin lege, este ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã
de 0,30 Lei.
Este o plantã perenã, având o tulpinã dreaptã, fãrã ramificaţii, înaltã de 5-20 cm în România, însã în alte ţãri poate avea înãlţime mai mare de 50-80 cm. Floarea de colţi creşte în zona alpinã, dar uneori o întâlnim şi în regiuni subalpine. Este îmbrãcatã la vârf cu frunze pãroase, unele mai mari, altele mai mici, luând formã de stea. Planta este acoperitã cu peri catifelaţi şi argintii, ceea ce-i conferã gingãşie şi frumuseţe. Înfloreşte în lunile iulie-august.
Steluţa alpinã (Aster alpinus) – ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 0,60 Lei.
Steluţa alpinã sau ochiul boului este o plantã scundã, caracteristicã zonei subalpine şi alpine. Creşte pe substrat stâncos, în locuri însorite şi are o înãlţime de 10 – 15 cm. Florile sale au 5 cm în diametru. Culoarea lor este roz, iar în centru galbenã. Înfloreşte în perioada mai-iunie.
Garofiţa de munte (Dianthus superbus) – ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,00 Lei.
Garofiţele de munte adeseori formeazã tufe, au tulpinile subţiri, pânã la 30 cm înãlţime şi care au la vârf câteva flori cu diametrul de 1,5-2,5 cm. Frunzele sunt înguste, aşezate în perechi; cele de la baza tulpinii sunt numeroase şi subţiri. Garofiţa de munte înfloreşte în iunie-iulie şi o întâlnim prin locuri ierboase şi stâncoase, uneori chiar pe stâncile golaşe.
Opaiţul Munţilor Rodnei (Silene nivalis) – ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 1,20 Lei.
Este cea mai cunoscutã floare, specie endemicã ce reprezintã emblema Parcului Naţional Munţii Rodnei, acesta fiind singurul areal de distribuţie.
Clopoţei (Campanula persicifolia) – ilustraţi pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,40 Lei.
Este o specie perenã, cu o înãlţime de 30-70 cm. Înfloreşte în perioada iunie-iulie şi o întâlnim la liziera pãdurilor, dar şi pe poteci montane cãrora le conferã un decor viu colorat.
Crinul de pãdure (Lilium martagon) – ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,10 Lei.
Crinul este una dintre cele mai vechi flori cultivate de om, dateazã de cel puţin cinci milenii, fiind chiar mai veche decât trandafirul. Originar din Europa, atinge 100 cm înãlţime şi prezintã flori purpurii. Petalele sunt rãsucite mult în exterior, etalând o frumuseţe deosebitã.
Aducem mulţumiri conducerii Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei (Rezervaţie a Biosferei) pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni filatelice.
Data Aparitie:2009-03-28
