România se numãrã printre puţinele ţãri europene caracterizate printr-o diversitate biologicã foarte bine conservatã. Parte integrantã a biodiversitãţii, fauna terestrã din ţara noastrã, una din cele mai bogate şi variate din Europa, este grupatã în trei mari complexe faunistice: complexul alpin, complexul pãdurilor şi complexul de stepã. Acestea conţin atât elemente locale vechi, cât şi elemente relativ tinere, specii rare sau chiar unice pe continent.
Venind sã completeze colecţiile filatelice dedicate acestei tematici, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea demãrci poştale Faunã: Specii din România.
Marmota (Marmota marmota), ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,30 lei, este cea mai mare specie de rozãtoare din familia Sciuridae din lume. Trãieşte în zonele de munte din centrul şi sudul Europei, la înãlţimi cuprinse între 800 şi 3200 m, regãsindu-se cu precãdere în munţii Alpi, Carpaţi, Tatra, Pirinei.
Dispãrutã acum aproximativ o sutã de ani din ţara noastrã, a fost reintrodusã relativ recent în zona munţilor Fãgãraş, Parâng, Retezat, Rodnei. Poate cântãri între 4 şi 8 kg şi are o lungime cuprinsã între 42 şi 54 cm. Picioarele sunt scurte, cele anterioare au patru degete, iar cele posterioare, cinci, fiind prevãzute cu gheare puternice, lungi de 2 cm. Are ochii plasaţi lateral şi cuprinde un câmp vizual de 300 grade. Deşi are urechi mici, de 2 cm, aude foarte bine.
Ciocãnitoarea de munte (Picoides tridactylus), ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,30 lei, este o specie prezentã în pãdurile de conifere din centrul şi estul Europei.
Ciocãnitoarea de munte are capul tivit lateral, cu trei dungi negre separate de douã dungi albe. Flancurile corpului prezintã pete transversale, iar pe mijlocul spatelui are o dungã latã, albã. Este o pasãre agãţãtoare, cu gheare lungi, încovoiate şi ascuţite la vârf, cu care se agaţã de scoarţa arborilor, sprijinindu-se pe coadã, motiv pentru care penele cozii sunt tari şi groase. Se hrãneşte cu insecte şi larve de sub scoarţã şi din trunchiurile arborilor, în care face gãuri circulare. Este supranumitã agentul sanitar al pãdurilor de munte.
Râsul (Lynx lynx), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,50 lei, este denumit şi pantera Carpaţilor. Aria sa de rãspândire se întinde din Alpi, Tatra, Carpaţi, Peninsula Balcanicã şi Caucaz, pânã în Himalaya, Insula Sahalin, nordul Indiei şi Asia Micã.
Ca urmare a vânãrii excesive practicate de om în secolele XIX şi XX, exemplarele sunt foarte rare, exceptând zonele Carpaţilor şi Subcarpaţilor. Este un animal carnivor, agil, care vâneazã în amurg şi se deplaseazã neauzit. Datoritã blãnii sale,care îi conferã un camuflaj deosebit, râsul este adesea greu de observat. Salturile sale sunt de aproape 6 metri. Are auzul şi mirosul foarte dezvoltate, fiind înzestrat cu o acuitate vizualã foarte bunã. Un lucru mai puţin cunoscut este faptul cã râsul poate fi domesticit, având un comportament similar unei pisici devotate celui care a crescut-o.
Zimbrul (Bison bonasus), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 9,10 lei, este cel mai greu animal terestru din Europa.
Animal ierbivor de turmã, cu o greutate ce variazã între 440 şi 920 kg la mascul şi între 320 şi 640 kg la femelã, are o înãlţime la umeri de aproape 190 cm. Corpul este acoperit cu pãr gri-maro, scurt pe spate şi lung pe partea din faţã a corpului, formând înpartea de jos aşa numita „barbã”.
Refacerea fondului faunistic de zimbri în România a început în anul 1958, la Slivuţ-Haţeg (judeţul Hunedoara), unde a fost adusã din Polonia o pereche de zimbri. În prezent, urmaşii acestora se pot întâlni atât în rezervaţii (Vânãtori-Neamţ, Slivuţ-Haţeg, Neagra-Bucşani), cât şi în grãdini zoologice (Bucureşti, Târgovişte).
Aducem mulţumiri conducerii Muzeului Naţional de Istorie Naturalã „Grigore Antipa” pentru consultanţa documentarã acordatã la realizarea acestei emisiuni filatelice. Suportul fotografic a fost asigurat de Silviu MATEI.
Data Aparitie:2013-10-25
