Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Facultatea de Drept a Universitãţii din Bucureşti – 150 de ani“.
În urmã cu 150 de ani, la 25 noiembrie 1859, prin decretul nr. 519, semnat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Drept din Bucureşti devenea instituţie independentã.
Dar istoria învãţãmântului din Bucureşti începe încã din perioada lui Constantin Brâncoveanu, Domnitor al Țãrii Româneşti care, în 1694, fonda la Bucureşti Academia Domneascã de la Sf. Sava, la îndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino, ilustru cãrturar umanist cu studii la Padova.
Apoi, sub domnia lui Alexandru Ipsilanti, în perioada 1776-1779, sunt construite noi localuri pentru Academie.
În 1818, cãrturarul transilvãnean Gheorghe Lazãr creeazã Școala de la Sfântul Sava, cu predare în limba românã.
În 1832 are loc reforma şcolarã a lui Petrache Poenaru, la Colegiul Naţional Sf. Sava fiind create cursuri superioare juridice şi ştiinţifice.
Odatã cu Reforma învãţãmântului, din 1850, sunt dezvoltate cursurile superioare cu caracter juridic şi ştiinţific, iar patru ani mai târziu iese prima promoţie de jurişti.
La 25 noiembrie 1859, Facultatea de Drept devine instituţie independentã, primul sãu decan fiind Constantin Bosianu.
La 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza aprobã înfiinţarea Universitãţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultãţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Știinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie.
Din 1864, anul înfiinţãrii, Universitatea din Bucureşti a contribuit şi contribuie în mod decisiv la dezvoltarea şi modernizarea învãţãmântului, ştiinţei şi culturii româneşti.
Facultatea de Drept a avut la începuturile ei 9 catedre, 9 profesori şi 30 de studenţi. În primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politicã. Durata studiilor era de 4 ani.
În anul 1908 a fost decernat primul titlu de Doctor în Drept.
Datoritã numãrului mare de studenţi înmatriculaţi la Facultatea de Drept, necesitatea unui nou sediu pentru aceasta a devenit stringentã. Astfel, în deceniul al IV-lea al secolului XX, la iniţiativa decanului de atunci, Nicolae Basilescu şi cu sprijinul Regelui Carol al II-lea şi al ministerului de resort, între 1934-1936, a fost construit actualul Palat al Facultãţii de Drept, dupã un proiect al arhitectului Petre Antonescu, membru al Academiei Române, construcţie care a devenit unul din reperele de pe harta monumentelor istorice ale Bucureştiului.
Statuile faţadei palatului, care îi reprezintã pe marii jurişti ai antichitãţii Lycurg, Solon, Cicero, Papinian, precum şi împãratul Iustinian, au fost realizate de sculptorii Ion Jalea şi Ion Georgescu.
În întreaga sa istorie de 150 de ani, Facultatea de Drept din Bucureşti s-a dovedit a fi una din cele mai valoroase instituţii de învãţãmânt juridic din România, profesorii şi absolvenţii sãi contribuind în mod esenţial la dezvoltarea culturii juridice şi a culturii naţionale, în general, precum şi la dezvoltarea democraticã a societãţii româneşti.
Aducem mulţumiri pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale conducerii Facultãţii de Drept a Universitãţii din Bucureşti.
Data Aparitie:2009-11-25