În data de 25 ianuarie 2013 s-au împlinit 20 de ani de la semnarea Tratatului cu privire la relaţiile prieteneşti şi la cooperarea dintre România şi Republica Polonã, aniversare cu ocazia cãreia Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea comunã de mãrci poştale România – Polonia, cu tematica Artã popularã – costume populare tradiţionale.
Arta popularã este expresia fireascã a vieţii şi nãzuinţelor comunitãţilor rurale, exprimând sensibilitatea şi orizontul vieţii acestora. În contextul larg al artei populare, costumele tradiţionale sunt adevãrate „cãrţi de identitate” pentru locuitorii diferitelor zone geografice, constituindu-se în urma unui lung proces de creaţie şi pãstrând valori ale tradiţiei şi culturii numeroaselor generaţii.
„Arta popularã se situeazã la limita dintre religie şi magie pe de o parte şi tehnicã pe de alta. Uneori ea este adusã la viaţã de o funcţiune magico-religioasã, alteori apare în activitãţi de ordin practic, în construcţii, industrie casnicã, costum şi unelte. De cele dintâiu este legatã prin semnificaţia spiritualã ce o cuprinde; de cele din al doilea rând este legatã prin tehnica pe calea cãreia se realizeazã. Arta popularã, fie ea ca icoanã, poartã, covor sau canã, pe lângã şi dincolo de funcţiunile ce le îndeplinesc, pe lângã şi dincolo de îndemânarea, de meşteşugul pe care îl cer, aratã o înclinare şi un dar artistic deosebit al neamului acesta. Românul înfrumuseţeazã pretutindeni şi continuu producţiile sale.” (Ernest Bernea)
Costumul românesc din zona Bistriţa-Nãsãud denotã un anumit optimism exprimat plastic de contrastul dintre pânza albã a cãmãşilor şi roşul puternic al broderiilor. Spectaculoase şi specifice zonei sunt pieptarele bãrbãteşti cu canaci, decorate cu succesiuni de ciucuri din mãtase policromã, precum şi cojoacele lungi purtate de femei, brodate cu motive florale şi cu aplicaţii de meşinã şi ciucuri mari din mãtase. Unice în ţarã sunt pãlãriile cu roatã de pãun, simbol al feciorilor şi pãuniţele, o podoabã specificã fetelor. Acestea din urmã sunt realizate din douã cercuri care se prind deasupra urechilor, brodate cu mãrgele şi înconjurate cu pene de pãun.
Costumul polonez din zona Cracovia este viu colorat, alãturând albului şi negrului, frumoase şi puternice nuanţe de roşu şi albastru. Femeile poartã fuste bogat decorate cu flori, veste brodate şi mãrgele, în special roşii. Fetele nemãritate pot purta pe cap coroniţe de flori cu panglici, în timp ce femeile cãsãtorite poartã basmale. Bãrbaţii poartã veste albastre cu broderii şi ciucuri, pantaloni cu dungi verticale albe şi roşii şi pãlãrii roşii cu panglici şi pene de pãun. Un accesoriu de preţ al acestui costum sunt cizmele înalte purtate atât de bãrbaţi, cât şi de femei.
Timbrul emisiunii comune ilustreazã atât costumul popular românesc din zona Bistriţa-Nãsãud, cât şi pe cel polonez din zona Cracovia. Costumele, ale cãror imagini sunt reproduse pe marca poştalã, se disting prin pana de pãun, element caracteristic comun, pãlãriile cu roatã de pãun fiind un simbol al feciorilor în ambele culturi populare. Culorilor foarte vii şi elementelor decorative florale li se adaugã mândria cu care aceste costume sunt purtate de fiecare pereche.
Pe manşeta coliţei emisiunii este reprodusã sigla prieteniei polono-române, conceputã de graficianul polonez Jacek Doszyn, lucrare câştigãtoare a concursului organizat la începutul anului 2013 de cãtre Institutul Polonez din Bucureşti, sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe Român şi al Ambasadei Republicii Polone în România. Sigla este destinatã sã însoţeascã şi sã evidenţieze toate evenimentele organizate pe parcursul anului 2013 cu ocazia aniversãrii a 20 de ani de la semnarea Tratatului cu privire la relaţiile prieteneşti şi la cooperarea dintre România şi Republica Polonã.
Aducem mulţumiri Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2013-09-11
