Trenul Orient Express a stabilit legătura între Paris şi Constantinopol, respectiv între Occident şi Orient şi a fost, fără îndoială, cel mai celebru şi cel mai romantic dintre toate trenurile.
„Astăzi, la orele 5 fără 5 minute, a sosit în Gara Târgoviştei, cu o întârziere de 10 minute, primul tren Fulger (Orient Express). Orient Express-ul se compune dintr-o maşină, un vagon de bagaje, un vagon restaurant, un vagon cu paturi, un vagon francez de poştă şi vagonul conductorului. Personalul trenului era de naţionalităţi diferite.“ (Ziarul „Românul“, 27 – 28 mai/8 – 9 iunie 1883)
Trenul Orient Express a stabilit legătura între Paris şi Constantinopol, respectiv între Occident şi Orient şi a fost, fără îndoială, cel mai celebru şi cel mai romantic dintre toate trenurile. Deşi el aparţine, astăzi, doar turismului nostalgic – prin trenurile „Nostalgie Istanbul – Orient Express“ (N.I.O.E.) şi „Venice Simplon – Orient Express“ (V.S.O.E.), care au circulat şi continuă să circule, inclusiv prin România – ecourile sale nu s-au stins încă. Scriitori, muzicieni, pictori şi cineaşti s-au inspirat din istoria acestui tren faimos şi au contribuit la crearea legendei sale.
Acest tren a fost introdus în circulaţie la 5 iunie 1883, sub denumirea de Le Train d’Orient sau Express d’Orient, iar primul său traseu, Paris (Gara de Est) – Nancy – Strasbourg – Stuttgart – München – Salzburg – Viena – Bratislava – Budapesta – Jimbolia – Timişoara – Caransebeş – Vârciorova – Craiova – Piteşti – Bucureşti – Giurgiu – Smârda, pe o distanţă de 2.638 km, a fost efectuat în 59 de ore şi 15 minute. De la Giurgiu, primul tren Orient Express a plecat spre Paris la 8 iunie 1883 la orele 13:30, ajungând în capitală la orele 15:00 şi, după o staţionare de
15 minute, a pornit, din nou, spre Paris. Cu ocazia acestui eveniment, serviciul poştal şi telegrafic din Giurgiu şi-a salutat colegii de branşă parizieni printr-o telegramă cu următorul text, în limba latină: „Sequanam Danubius amice salutat.“ („Danubius salută amical Sena“). La salutul giurgiuvenilor, serviciul poştalo-telegrafic din Paris a răspuns, prompt, tot în limba latină: „Gratae Danubii fratris salutationi respondet Sequana soror.“ („Sora Sena răspunde cu mulţumiri la salutul fratelui Danubius“).
Inaugurarea oficială a trenului Orient Express a avut loc la 4 octombrie 1883 şi, cu acest prilej, au fost introduse în compunerea sa vagoane de dormit pe boghiuri, primele de acest fel din Europa. Noile vagoane ale trenului Orient Express erau pe 4 osii, măsurau 17,5 metri, erau construite din lemn de tec şi aveau geamuri din cristal. Încălzite cu abur şi iluminate cu gaz, acestea erau „tot aşa de confortabile ca un apartament bogat la Paris“. Între două vagoane de bagaje pe două osii erau dispuse două vagoane de dormit pe patru osii, fiecare cu o capacitate de 20 de locuri, precum şi un vagon-restaurant pe patru osii. Vagonul-restaurant (CIWL 151D) era îmbrăcat cu tapiserii din faimoasele ateliere Gobelins, cu piele de Cordoba şi catifea genoveză şi era compus dintr-un salon mare, un salon pentru fumat cu bibliotecă, un budoar, un oficiu şi o bucătărie.
La invitaţia regelui Carol I, de a vizita noua sa reşedinţă de vară, Castelul Peleş din Sinaia, trenul Orient Express, cu 40 de oficialităţi europene marcante la bord, a circulat la 7 octombrie 1883 şi pe ruta Bucureşti – Ploieşti – Sinaia şi retur.
Începând de la 1 iunie 1889, un al doilea tren Orient Express a legat direct oraşele Paris şi Constantinopol, pe o nouă rută prin Serbia şi Bulgaria, traseul de 2.504 km fiind efectuat în 67 de ore şi 35 de minute.
După darea în exploatare, în 1895, a podurilor dunărene, ramura prin România a trenului Orient Express a fost prelungită, la 19 aprilie/1 mai 1896, până la Constanţa Port.
În timpul Primului Război Mondial, trenurile de lux europene, inclusiv trenul Orient Express, au fost anulate. După încetarea ostilităţilor, a fost reintrodus în circulaţie, la 15 aprilie 1919, un nou tren internaţional de lux, denumit Simplon – Orient Express, care lega Londra şi Parisul de Constantinopol. La 1 mai 1921, legătura prin România a trenului Orient-Express a fost repusă în circulaţie până la Bucureşti, prin Arad, Teiuş, Braşov şi Sinaia.
Ultimul tren Orient Express al companiei C.I.W.L.T. a plecat din Paris spre Istanbul la 19 mai 1977 pe ruta Paris – Milano – Veneţia – Zagreb – Belgrad – Sofia – Istanbul (Sirkeci), întreaga distanţă fiind parcursă în aproximativ 56 de ore.
Ilustrând o apreciată tematică de colecţie, Romfilatelia pune în circulaţie emisiunea de mărci poştale intitulată „Orient Express“, realizată în comun cu Austria, pentru a marca relaţiile culturale deosebite, statornicite de-a lungul vremii, între Bucureşti şi Viena.
Timbrul cu valoarea nominală de 4,70 Lei reprezintă trenul Orient Express în luna mai 1921, în staţia Sinaia. Este remorcat de o locomotivă Pacific, tip 2C1-h4, care aparţinea depoului Bucureşti Călători şi care era utilizată pe traseul Bucureşti Nord – Ploieşti – Sinaia – Braşov şi retur.
Timbrul cu valoarea nominală de 2,40 Lei reprezintă trenul Orient Express în 1909, în staţia Salzburg, având în componenţa sa un vagon restaurant-salon pe 4 osii, remorcat de o locomotivă Compound, tip 2B-n2v, din seria austriacă K.k.St.B. 206.01-206.70, ce aparţinea depoului Wien II şi care era utilizată la remorcarea trenului Orient Express pe ruta Salzburg – Viena şi retur.
Pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale, aducem mulţumirile noastre dlui. Ing. Ilie Popescu, din cadrul S.N.T.F.C. – „CFR CĂLĂTORI“ S.A. (Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii).
Data de aparitie: 2010-09-06
