Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide

DOMNITORI ROMÂNI ÎN PICTURĂ

Romfilatelia introduce în circulație vineri, 11 octombrie a.c., emisiunea de mărci poștale intitulată „Domnitori români în pictură”, ilustrând pe timbre portrete pe pânză ale domnitorilor români.

Primul timbru al emisiunii de mărci poștale cu valoarea nominală de 1,50 lei, redă portretul lui Constantin Brâncoveanu, executat de un pictor anonim la începutul secolului XX, pictură care se află în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, inspirat după un portret aflat la Mănăstirea Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai (1696).

Constantin Brâncoveanu a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria Principatelor Române. Nepot de soră al domnitorului Șerban Cantacuzino, acesta a moștenit și a sporit o avere considerabilă, regăsită în multe obiective care țin de cultură și de spiritualitatea românească. În timpul domniei sale, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții religioase, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii mănăstirești și un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele.

Portretul lui Grigore al II-lea Ghica realizat de Theodor Aman (1869), face parte tot din colecția Muzeului Național de Artă al României, fiind ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei.

Grigore al II-lea Ghica a fost domn al Moldovei și al Țării Românești în epoca fanariotă. A fost nepotul lui Grigore I Ghica, fiind adus pe tronul Moldovei de Nicolae Mavrocordat, după destituirea lui Mihai Racoviță. A debutat printr-o domnie omenoasă, a scăzut birurile puse de predecesorul său, însă dregătoriile mari le-a acordat tot grecilor.

Partida boierilor nemulțumiți, în frunte cu Dimitrie Racoviță, a vrut să-l detroneze cu ajutorul tătarilor. Dar Ghica, ajutat de turci și munteni, i-a respins. Odată cu războiul ruso-turc, Moldova a fost ocupată de ruși, iar el a fost nevoit să părăsească tronul.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei este reprodus portretul lui Mihai Viteazul, aflat în colecția Muzeului de Artă din Brașov, realizat de Mișu Popp (1881), un valoros, respectat și iubit fiu al Brașovului. Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600. Pentru o perioadă, a fost conducător de facto al celor trei mari țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și Ban al Craiovei.

Portretul lui Mihai Viteazul este unul dintre portretele cu tematică istorică de o deosebită importanță în creația lui Mișu Popp. Această lucrare a fost creată ca un imbold pentru românii din Ardeal, urmărind ideea întăririi unității naționale. Remarcabilă ca lucrare picturală, ea este superioară portretelor lui Mihai Viteazul realizate de Tattarescu sau Lecca. Portretul a fost creat după o gravură a lui Egidius Sadeler, adusă în România ca document.

Timbrul cu valoarea nominală de 19 lei redă grafic portretul lui Ștefan cel Mare, tabloul realizat de pictorul Constantin Lecca (1830), aparținând Muzeului Național de Artă din Iași din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova”. După canonizarea lui Ștefan cel Mare de către Biserica Ortodoxă Română, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din istoria țărilor române.

Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. Aceste calități i-au permis să treacă cu bine peste momentele de criză majoră, generate fie de intervențiile militare ale statelor vecine, fie de încercări, din interior sau sprijinite din exteriorul țării, pentru îndepărtarea sa de la domnie. În timpul domniei sale, Moldova atinge apogeul dezvoltării statale, cunoscând o perioadă îndelungată de stabilitate internă, prosperitate economică și liniște socială.

Pe setul de două plicuri „prima zi” al emisiunii este ilustrat tabloul intitulat Mihai Viteazul la Călugăreni, pictat de Nicolae Grigorescu (1857), aflat în prezent la Muzeul Național de Artă al României. Bătălia de la Călugăreni a fost parte a conflictului otomano-muntean și a campaniei otomane ce avea ca scop înlocuirea lui Mihai Viteazul și transformarea Țării Românești și Moldovei în provincii otomane. 

Romfilatelia mulțumește Muzeului Național de Artă al României, Muzeului de Artă din Iași din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” și Muzeului de Artă din Brașov pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Acasa
Colecții
Evenimente
Magazin
Search