DICTIONAR
Abonat -“persoana care a facut un abonament; persoana care beneficiaza de un abonament filatelic.” |
Accesoriu filatelic – obiect auxiliar necesar in activitatea filatelica: album, clasor, lupa, penseta, odontometru, sarniera, s.a. |
Aerofilatelie – ramura a filateliei care se ocupa cu colectionarea si studierea marcilor postale destinate aviatiei, postei aeriene, aerogramelor si intregurilor postale expediate pe calea aerului cu diferite mijloace baloane, dirijabile, planoare, avioane), a celor recuperate in urma accidentelor aviatice, precum si a pieselor comemoative sau de aniversari, a obliterarilor avand tangente cu transportul postal aerian, cu ocazia zborurilor inaugurale sau speciale, mitingurilor aviatice s.a. |
Aerograma – “plic special expediat pe calea aerului. Cele circulate poarta semne distinctive – stampile, etichete, adnotari specifice postei aeriene. Aerograma este un intreg postal intermediar intre carte postala si scrisoare, formata dintr-o singura foaie de hartie, in general foarte subtire, si realizarea grafica a emisiunii. Aerograma imprumuta de la cartea postala dimensiunile precise cu spatiu prestabilit pentru corespondenta, iar de la scrisoare posibilitatea de a putea fi pastrat secretul corespondentei prin plierea si lipirea corespunzatoare; spre deosebire de scrisoare, in aerograma nu se admite introducerea nici unui fel de obiect, prin aceasta asigurandu-se greutatea constanta, redusa, a aerogramei, care atrage dupa sine un tarif mai mic decat cel pentru scrisori cu trimitere postala aeriana.” |
Album filatelic – accesoriu filatelic in forma de volum sau caiet destinat pastrarii, conservarii, prezentarii in conditii estetice, in general cronologice, a emisiunilor filatelice. Albumul poate avea file albe sau colorate, cu sau fara marcarea locului fiecarei marci postale prin reproducerea imaginii acesteia. |
Bloc -grupaj de marci postale, detasate dintr-o coala, dar neseparate intre ele; in general marcile sunt identice (valoare, desen, culoare), dar pot fi si diferite în funcție de conceptul și realizarea emisiunii respective. |
Bloc-colita – ansamblu format din mai multe marci postale, tiparit pe coli de hartie de format mic, avand tiparite pe margine (pe manseta) ornamente si inscriptii. Marcile postale se pot desprinde din blocuri si se pot folosi separat. |
Carnet de marci – carnete cuprinzand mai multe marci postale de valori diferite sau de aceeasi valoare (valorile cel mai frecvent folosite pentru francarea corespondentei). |
Carnet de schimb – caiet cu diverse dimensiuni, avand foi cu liniatura specifica, fomand casute in care se monteaza cu ajutorul sarnierelor marcile postale destinate schimburilor filatelice. |
Carte postala -“trimitere postala deschisa, confectionata din carton subtire, folosita la transmiterea diverselor comunicari; ea are o parte tiparita purtand marca postala si diverse indicatii. |
Carte postala ilustrata – efect postal confectionat din carton de diferite dimensiuni, avand tiparite pe una din fete imagini (desene artistice, peisaje, monumente istorice, arhitectonice etc), iar pe cealalta fata destinata corespondentei si adresei destinatarului este tiparita si o marca postala fixa cu un nominal corespunzator tarifului postal in vigoare. |
Carte postala semiilustrata – intreg postal pus in circulatie de o administratie postala si care are tiparite, pe aceeasi fata, pe langa marca postala fixa, spatii rezervate adreselor destinatarului si expeditorului si o ilustratie, in concordanta tematica sau nu cu marca fixa. |
Cartofilie – ramura a filateliei care se ocupa cu colectionarea, studierea, selectionarea si expunerea dupa anumite criterii stiintifice, tematice, artistice a cartilor postale ilustrate |
Catalog filatelic – lucrare in care sunt inregistrate, in ordine cronologica sau dupa criterii tematice, marcile postale puse in circulatie intr-o tara, zona geografica, continent sau in lume. |
Clasor filatelic – accesoriu filatelic in forma de volum, confectionat din foi cartonate pe care sunt lipite orizontal benzi transparente din folie sau celofan incolor, perfect intinse, libere in patea lor superioara, folosit la pastrarea marcilor postale. Intre foile clasorului se intercaleaza, de obicei, foi subtiri, transparente pentru protejarea marcilor postale |
Colectia filatelica – poate include in componenta sa marci postale, colite, intreguri postale, plicuri “prima zi”, corespondenta prefilatelica, stampile, ilustrate maxime si orice alt efect postal. |
Colectie – grup de obiecte care se afla intre ele intr-un anumit raport, avand un element comun care le asigura unitatea. Sistematizarea unei colectii ii confera acesteia valoarea stiintifica, artistica si documentara. |
Colita -coala de hartie de dimensiuni mici pe care este tiparita o marca postala, dantelata sau nu, pe marginile careia se gasesc imprimate, in cele mai multe cazuri, ornamente sau inscriptii legate de tema sau de scopul emisiunii. |
Dantelura – taietura in forma de dinti (dantela) pe una sau pe toate marginile unei marci, obtinuta in urma procesului de perforare a colii; este destinata usurarii desprinderii marcii din coala in care a fost tiparita, fara interventia unui obiect taios. |
Deparaiate – una sau mai multe marci izolate din seria din care face parte. |
Erinofilie – disciplina care se ocupa cu colectiile de viniete fara valoare fiduciara (de francare) |
Eroare – marca postala ce prezinta caracteristici diferite (imagine, culoare, dantelura, hartie, date s.a.) fata de cele ale marcii “tip” care se repeta in mod constant pe coala, in acelasi loc, la intreg tirajul sau numai la o parte din el. |
Expozitie filatelica – manifestare publica al carei scop consta in prezentarea unor exponate filatelice, colectii etc. in vederea punerii in valoare a specificului activitatii filatelice, precum si pentru asigurarea unui schimb util de experienta intre filatelistii avansati si incepatori. |
Filatelie – disciplina cu caracteristoric-cultural-educativ, care se ocupa cu studierea si colectionarea pieselor filatelice, studierea imprejurarilor si conditiilor in care acestea au aparut si au fost folosite, stabilirea procedeelor tipografice de realizare, stabilirea caracteristicilor desenului, hartiei, dantelurii, gumei, culorii, a erorilor, varietatilor, falsurilor si stampilelor utilizate, cu studiul documentelor privitoare la aceasta activitate si cu stabilirea unei terminologii specifice si a regulilor dupa care se defasoara activitatea filatelica. |
Filatelie tematica – colectie de marci postale alcatuita in functie de subiectul ilustrat de acestea, precum si de informatiile oferite de documentele filatelice sau postale si studierea acestora. |
Filigran – semn distinctiv sau inscriptie constand dintr-un desen, din cifre, litere, linii, format de masa hartiei sau imprimat pe aceasta, a careia altei trimiteri postale prin aplicarea macilor postale adezive ori a francaturii mecanice. Filigranul si pozitia acestuia se observa privind marca postala din fata. In cazul in care acest examen nu permite identificarea filigranului, se recurge la asezarea marcii postale pe o suprafata neagra sau intr-un filigranoscop. |
Filigranoscop – 1. Baie mica de sticla sau din ceramica, de culoare neagra, in care se pune neofalina pe suprafata careia se aseaza marca postala cu fata in sus pentru ca prin imbibarea diferita a hartiei sa apara vizibil filigranul profilat pe fondul negru. 2. Dispozitiv optic cu filtre colorate care ajuta la identificarea filigranului. |
Foi de album – “accesoriu filatelic din carton subtire sau hartie groasa, tiparit cu o liniatura discreta (simpla sau cu imaginea unor marci postale), sau cu un simplu chenar destinat aranjarii marcilor postale; poate fi folosit la montarea marcilor postale care alcatuiesc un exponat.” |
Francare – 1. Plata anticipata a taxelor necesare transportului corespondentei si al altor trimiteri postale. 2. Timbrarea unei scrisori saufigurina cuprinzand numele tarii respective, cuvantul POSTA, un cadru cu valoarea de francare si alaturi o stampila cu localitatea si data, eventual numele institutiei care o foloseste. Francatura se poate face direct pe plic sau pe benzi de hartie care se lipesc ulterior pe acesta. Expeditorul plateste direct administratei postale costul total al trimiterilor efectuate. |
Francatura – ansamblul marcilor postale adezive sau al stampilelor aplicate mecanic cu masina de francat pe o corespondenta, pentru achitarea costului transpotului prin posta, de la expeditor la destinatar, potrivit tarifului postal, corespunzator greutatii trimiterii postale, distantei, modului de circulatie (recomandat, prin avion, expes s.a.). |
Francatura filatelica – francatura compusa dintr-un grup de marci postale jubiliare, marci postale comemorative, marci postale de binefacere etc. din aceeasi emisiune sau din emisiuni diferite, aplicate cu grija si simt estetic pe un plic. Francatura filatelica poate cupinde: o serie in totalitatea ei, valori diferite sau numai o valoare din cadrul seriei, o serie completa impreuna cu una sau mai multe valori ale altei serii, valori diferite din mai multe serii, un bloc sau o colita. |
Francatura mecanica – francatura realizata cu ajutorul masinii de francat care imprima cu tus (de obicei rosu) odaltuire, zgariere etc.) a unui material (lemn, metal, piatra) prin mijloace manuale, chimice, electrice, electronice, fotomecanice, in scopul obtinerii suprafetei active (care tipareste) a unui cliseu de tipar. |
Francatura obisnuita – ansamblu de marci postale aplicate pe o corespondenta conform tarifului, obliterate pe margine astfel incat desenul si inscriptiile marcilor postale sa fie vizibile. Indica plata cu anticipatie a taxei pentru transportul unui colet sau al unui bagaj. |
Franco – indicatie care arata ca toate cheltuielile de transport ale unei trimiteri postale au fost platite anticipat de catre expeditor. In asemenea situatii, pe trimiterile postale au fost aplicate in diferite epoci stampile sau etichete cu indicatia “Franco”. |
Gravare – operatie de corodare (atac chimic) sau de aschiere (frezare) |
Gravat, -a – “timbru sau marca postala realizata prin procedeul gravurii; se recunoaste dupa finetea imprimarii, dupa usorul relief, vizibil pe sapatele marcilor, precum si dupa stralucirea cernelurilor cu care au fost imprimate.” |
Guma – denumire data stratului de adeziv de pe spatele marcilor si timbrelor postale. Marcile cu gumajul incomplet, atacat de sarniere sau deteriorat din alte motive, comporta o diminuare a valorii de schimb. |
Heliografie – procedeu de tipar calcografic pentru reproducerea si multiplicarea originalelor in semitonuri, cu clisee de cupru, obtinute pe cale fotochimica. Heliografia, sub forma de rotoheliografie, folosind principiul imprimarii rotative, se foloseste pe scara larga pentru revistele ilustrate, carti ilustrate, marci postale. V. tipar,diverse s.a.. |
Heliogravura – 1. Ansamblul procedeelor fotochimice si fizice cu ajutorul carora se excuta clisee de cupru pentru imprimare in heliografie. 2. Procedeu fotomecanic de gravare a formelor de tipar adanc. |
Heliolitografie – procedeu litografic in care formele de tipar sunt obtinute prin reproducere fotografica. |
Ilustrata maxima – carte postala ilustrata, francata cu o marca postala pe partea ilustrata si obliterata cu o stampila postala de loc si de data curenta – speciala sau ocazionala. Elementele ilustratiei, ale marcii postale si ale stampilei trebuie sa fie in deplina concordanta. |
Imprimat – “1. Efecte postale, obiecte de corespondenta, formulare pentru trimiteri postale, imprimate folosite de Administratia postala. 2. Timitere postala al carei continut, avand caracter de informare, este tiparit sau reprodus printr-un mijloc mecanic; in aceasta categorie intra ziare, taieturi din ziare, publicatii periodice, brosuri, carti, note muzicale, desene, harti, cataloage” |
Imprimatele – “circula in ambalaje care permit verificarea continutului in timpul transportului; greutatea maxim admisa pentru imprimate este de 2 Kg. (prin exceptie se admit cartile un singur volum, cu greutate de 3 Kg. si imprimatele in relief pentru uzul nevazatorilor, cu greutate de 5 Kg.) Dimensiunile trimiterilor continand imprimate sunt similare cu cele pentru scrisori. “ |
Intreg postal -imprimat emis de o administratie postala (plic, carte postala), care in locul francaturii cu marca postala adeziva poarta tiparita figurina unei marci fixe –- de la caz la caz -– valoarea de francare, inscriptii si ilustratii suplimentare. |
Juriu filatelic – comisie formata dintr-un numar variabil de membri, specialisti recunoscuti in domeniul filateliei, insacinata cu stabilirea clasificarii unor colectii sau exponate prezentate la o expozitie filatelica. |
Lampa cu cuart – lampa folosita de cercetatorii filatelici pentru a determina filigranele si eventualele defecte ale marcilor postale care nu se observa cu ochiul liber sau cu alte mijloace. |
Licitatie – actiune intreprinsa de anumite case specializate pentru desfacerea colectiilor de valoare sau a marcilor postale rare, cu valoare ridicata. Vanzarea se face, in mod public, dupa reguli speciale, avand drept rezultat atribuirea colectiei sau a pieselor persoanei care a oferit pretul cel mai mare. |
Lista de preturi – document tiparit care enumera in ordine cronologica marci postale sau alte piese postale sau filatelice, cu preturile stabilite pentru fiecare in parte. Preturile sunt stabilite pe baza unor criterii alese de cel care a intocmit si emis lista administratie postala, editor, comerciant. |
Litografiat – imprimat obtinut in urma procesului de litografiere in una sau mai multe culori. Marcile postale litografiate au culoarea mai putin vie si imprimarea mai putin fina decat cele imprimate in gravura. |
Litografie – procedeu de tipar plan care foloseste o forma de tipa (un cliseu) executata pe o piatra speciala de calcar, prin unul din procedeele litografic sau fotolitografic. |
Lupa filatelica – instrument optic format dintr-o lentila convergenta care ajuta la obtinerea unei imagini mai mari decat cea reala a obiectelor, a inscriptiilor etc. Lupa, asezata in fata unei marci postale, reda imaginea marita a acesteia, permitand astfel filatelistilor sa poata observa atat detaliile desenului sau ale inscriptiilor, cat si unele defecte ascunse ale marcilor, greu sesizabile sau chiar nesesizabile cu ochiul liber. |
Macheta – proiect al unei maci postale sau al unei stampile executat de autor (grafician), de obicei la scara mai mare si redus apoi la dimensiunea dorita. |
Manco-lista – lista intocmita de un colectionar, cuprinzand piesele comandate de acesta in vederea completarii unei colectii. |
Marca postala – “imprimat de valoare, cu dimensiune mica, cu format diferit, de regula dreptunghiular (uneori insa si cu format triunghiular, patrat, rotund, oval, romboidal sau chiar neregulat) tiparit in una sau mai multe culori, prevazut sau nu cu adeziv, aplicat direct sau imprimat pe plicurile postale, emis sau acceptat de administratia postala a unui stat, avand rolul de a atesta plata taxelor postale tarifare aferente transportului trimiterilor postale de la expeditor la destinatar. Marca postala a aparut ca o necesitate a simplificarii operatiunilor de plata a prestatiilor postale. Prima marca postala adeziva din lume formata din doua valori – a fost emisa la 6 mai 1840, in Marea Britanie, realizaea ei datorandu-se lui Rowland Hill. In primele trei decenii si jumatate de la aparitia sa, marca postala avea putere de circulatie numai pe teritoriul statului emitent si, eventual, pe teritoriul altei tari in conditiile in care intre statele respective exista o conventie in acest sens. Ca urmare a Congresului de la Berna, din octombrie 1874, care a dus la infiintarea Uniunii Postale Universale (U.P.U.) s-a ajuns la un acord intre statele semnatare ale actului de constituire a U.P.U. prin care marca postala capata dreptul de a acoperi taxele de circulatie postala pe teritoriul tuturor statelor membre; acest acord, caruia de-a lungul timpului i s-au aduscuvenitele imbunatatiri, este in vigoare si astazi. In ceea ce priveste aparitia primelor marci postale in tara noastra, este de mentionat ca Administratia postala a Moldovei, punand in circulatie inca din anul 1858, intaia emisiune de marci postale, precede alte state din sud-estul Europei (Grecia emite primele marci postale in 1861, Imperiul Otoman in 1863, Serbia in 1866, iar Bulgaria si Albania dupa obtinerea independentei, in anii 1879, respectiv 1913). Marcile postale sunt tiparite monocrom sau in policromie si sunt emise fie ca valori izolate, fie in serii cu mai multe valori; ele cuprind, in general, urmatoarele elemente: imaginea, numele tarii emitente, numele machetatorului, anul punerii in circulatie si valoarea exprimata in moneda tarii emitente. Marcile postale in afara rolului lor strict functional (utilitar) francarea corespondentei indeplinesc si un rol cultural; ele au un limbaj specific, imagistic cu caracter universal, de comunicare intre oamenii de pretutindeni. “ |
Marci postale fixe – marci postale a caror figurina este tiparita direct pe un efect postal, pentru a indica plata taxei postale de expediere. |
Marci postale neobliterate – marci postale nestampilate, care nu au fost folosite la francare si ca atare nu si-au indeplinit inca misiunea pentru care au fost emise. Sinonim: marci neuzate, marci nestampilate. |
Marci postale neuzate – marci postale care nu au intrat in circuitul postal, avand imaginea, guma si hartia intacte. |
Marci postale obliterate – marci postale anulate cu stampila. Ele se mai numesc marci stampilate, uzate, adica folosite in circuitul postal. Marcile postale pot fi obliterate din oficiu de Administratia postala (fara a fi trecut prin circuitul postal) in vederea punerii lor in vanzare in stare uzata, la ghisee filatelice, in serii complete sau folosite la alcatuirea plicurilor filatelice. Aceste marci poarta denumirea de marci preobliterate. |
Marci postale stampilate – marci postale care si-au indeplinit misiunea in circuitul postal, fiind anulate cu o stampila manuala sau mecanica de catre un oficiu postal sau o Administratie postala. V. marci postale obliterate. |
Marci postale uzuale – marci emise in scopul satisfacerii in primul rand a necesitatilor postale. Ele au, de obicei, un termen de valabilitate mai lung si se tiparesc in numar foarte mare, fie intr-un singur tiraj, fie in tiraje succesive, pe masura cerintelor. |
Marci postale “porto” – marci a puterii de francare a unei marci postale lipite pe o scrisoare, pe un act, sau pe un efect postal, cu scopul de a evita refolosirea ei. Obliterarea cuprinde, de obicei, cifre si litere care reprezinta data, numele localitatii, numarul oficiului postal. Obliterarea poate fi facuta manual sau mecanic. |
Marcofilie – ramura a filateliei care se ocupa de colectionarea, studierea si expunerea, dupa criterii stiintifice, astampilelor postale.fiind destinata unor scopuri de binefacere. |
Mecanotelie – ramura a marcofiliei care se ocupa cu colectionarea si studierea impresiunilor facute de masinile de francat pe efecte postale, inlocuind marca postala. |
Obliterare – actiunea de anulare prin stampilare, perforare sau tiparire,studierea a tot ce se subordoneaza interesului filatelistilor (piese si documente postale, stampile obisnuite sau speciale, indicatii si etichete speciale de tipul “Par Avion”, “Recomandat”, francatura manuala sau mecanica, plicuri prima zi, imprimate, gravuri, viniete etc.). Nu se incadreaza in aria parafilateilei scrisorile prefilatelice care, formeaza obiectul colectiilor de istorie postala, sector al filateliei propriuzise, precum si intregurile postale, marcile postale clasice, postclasice si moderne, maximafilia, cartofilia, de asemenea, ramuri ale filateliei. |
Obliterare de complezenta – obliterare aplicata la cererea unui colectionar pe o marca postala sau pe un intreg postal ce urmeaza sa devina obiect de colectie. |
Odontometru – instrument inventat in anul 1884 de filatelistul dr Magnus (1820-1912), pseudonimul lui Jaques A. Legrand, pentru masurarea dantelurii marcilor postale. Este confectionat din carton, celuloid sau material plastic, pe care sunt imprimate semne grafice: puncte negre, linii despartitoare intre ele, cifre care indica numarul dantelurii (de la 7 la 16,5), linii groase care delimiteaza casutele din 2 in 2 cm, diviziuni milimetice pentru masurarea formatului marcii postale. |
Parafilatelie – ramura a filateliei care cuprinde colectionarea si studiul documentelor postale. |
Penseta – accesoriu filatelic indispensabil unui filatelist. Serveste la manipularea marcilor postale, protejandu-le astfel impotiva deteriorarii prin indoire, rupere, murdarire etc. Penseta trebuie sa aiba varfurile plate si perfect netede pentru a nu zgaria marca postala. |
Pereche – ansamblu constituit din doua marci postale dantelate sau nedantelate, detasate din coala, nedespartite intre ele, alaturate vertical sau orizontal. V. tęte-bęche. |
Perforare – operatie pin care seproteja o scrisoare, un document etc., in vederea expedierii. |
Perforare prin dantelare – “slabeste rezistenta unei foi de hartie, intr-o anumita zona a acesteia, in scopul detasarii usoare cu mana. Se obtine fie prin executarea, cu ajutorul unor ace de perforat, a unui numar de orificii, unul langa altul in sir liniar, fie cu ajutoul unei linii de perforare confectionata din otel calit avand ca floare o lama dintata ascutita, formata din puncte, linii sau o linie in zigzag. In primul caz, numit dantelare, perforarea se executa in masini speciale de perforat, iar in cel de al doilea caz, denumit strapungere, chiar in timpul tiparirii. Perforarea prin dantelare poate fi realizata in trei moduri distincte: a) in linie, efectuata cu ajutorul unui dispozitiv liniar cu ace, care perforeaza coala succesiv, orizontal si apoi vertical; b) in pieptene, facuta cu ajutorul unui dispozitiv cu ace in forma de pieptene, cu care se obtine o dantelura extrem de precisa; c) in caseta, realizata cu ajutorul unui dispozitiv placa de otel cu ace care efectueaza dintr-o data perforarea intregii coli.” |
Plic – invelitoare confectionata dintr-o hartie impaturita in mod special si lipita pe trei laturi pentru a putea fi stampilate |
Plic filatelic – plicuri continand un anumit numar de marci postale romanesti si/sau straine, noi saudin perioada premergatoare aparitiei marcilor postale adezive. Perioada prefilatelica se incheie in fiecare tara la data cand au aparut primele marci postale ale tarii respective. |
Plic ocazional – plic de format obisnuit, de obicei, semiilustrat, folosit pentru corespondenta, tiparit cu prilejul unui anumit eveniment (aniversare, comemorare etc.) pe care se aplica o stampila speciala, aprobata de Administratia postala. Plicul este francat cu marci postale cu nominal corespunzator tarifului postal in vigoare. |
Plic “prima zi” – plic special confectionat, destinat a fi francat cu una sau mai multe valori dintr-o anumita emisiune de marci postale. (daca seria emisiunii contine mai multe valori se pot confectiona mai multe plicuri) Marcile postale sunt anulate prin aplicarea unei stampile “prima zi”, data stampilei fiind corespunzatoare zilei in care a fost pusa in circulatie emisiunea de marci postale. Plicul si stampila poarta inscriptii coespunzatoare si sunt ilustrate cu elemente grafice inrudite cu emisiunea de marci postale. |
Poseta filatelica – “accesoriu filatelic confectionat dintr-o foaie de hartie sau material plastic (de obicei de culoare neagra), acoperit cu o folie transparenta, bine intinsa, intre care se introduc, pentru protejare, marci postale; ele pot fi sub forma de pliculete sau sistem banda.” |
Posta – “1. Institutie publica care asigura primirea, transportul si distribuirea scrisorilor, telegramelor, mandatelor si coletelor postale; localul unde se afla aceasta institutie; corespondenta primita, expediata sau distribuita int-o zi sau intr-o perioada data. 2. Unitate de masura a lungimii, uzitata in trecut, egala cu 7000 de stanjeni domnesti sau cca 15,6 Km. Se folosea si posta de 10000 stanjeni, apoximativ 20 Km. 3. Vehicul folosit in trecut la transportul calatorilor si corespondentei similar cu diligenta, olac, postalion. 4. Serviciu de transport pentru curieri, corespondenta si calatori utilizat inaintea introducerii cailor ferate.” |
Prefilatelie – ramura a filateliei care se ocupa cu colectionarea si studierea materialelor si a documentelor postalefilatelice. |
Ramburs – mod postal de a transmite obiecte unui destinatar care trebuie sa plateasca valoarea lor, posta inacaseaza aceasta suma de la destinatar si o plateste expeditorului. |
Retragere din circulatie – masura in urma careia marcile postale ale unei emisiuni isi pierd puterea de francare. Retragerea din circulatie se poate face din diferite motive: schimbarea tarifului postal, epuizarea stocurilor la majoritatea valorilor, schimbarea formei de guvernamant, descoperirea unor greseli de continut pe marcile postale etc. |
Rola de marci – marci postale tiparite pe benzi de hatie rulata care pot fi distibuite cumparatorilor si prin automate speciale. |
Sarniera – fasie mica de hartie subtire, transparenta, rezistenta, gumata pe o parte care se foloseste de catre filatelisti pentru fixarea marcilor postale obliterate in albume si a posetelor care protejeaza marcile postale neuzate. Marcile a caror guma a fost atacata, descompletata prin aplicarea, apoi desprinderea sarnierei sunt mai greu acceptate la schimb si totdeauna se pretinde o reducere a cotei de schimb sau de vanzare. |
Schimb filatelic – forma de schimb practicata intre filatelisti in vederea completarii unei colactii. La baza schimburilor filatelice stau cataloagele |
Scrisoare – trimitere postala inchisa prin care se poate expedia o comunicare scrisa. Forma obisnuita de ambalaj a scrisorii este plicul. |
Scrisoare cu valoare declarata – trimitere postala prin care pot fi expediate in plic sau alt ambalaj, acele hartii, documente sau obiecte mici care reprezinta atat pentru expeditor cat si pentru destinatar o anumita valoare (ex: manuscrise, foografii, bijuterii etc.). |
Serie – ansamblul marcilor postale ce formeaza o anumita emisiune. |
Stampila – a pune, a aplica o stampila. |
Stampila postala – ” 1. Instrument postal de uz curent format dintr-un cap de metal , lemn, cauciuc sau material plastic pe care este gravata denumirea unitatilor postale, fixat pe un suport de lemn sau plastic, de lungimi diferite pentru inlesnirea manuirii – ; in mijlocul capului se afla tipe mobile din care se formeaza elementele necesare compunerii datei calendaristice anul, luna, ziua, ora. 2. Urma lasata pe hartie de stampila impregnata cu tus sau cerneala. Rolul stampilei postale consta, in primul rand, in anularea prin obliterare a marcilor postale, in scopul evitarii reutilizarii lor in dauna postei; stampila postala de loc si data are menirea de a indica, pe langa datele calendaristice, si elemente precum: locul expedierii, localitatea de destinatie, timpul scurs de la efectuarea expeditiei.” |
Stampilare – “actiunea de a stampila si rezultatul ei. Aplicarea unei stampile pe un document pentru a-i da valabilitate, pe marfuri pentu a le arata provenienta sau apartenenta, pe corespondenta pentru datare, localizare si autentificare; aplicareaindica valoarea taxelor de expediere, modalitatea de transport al obiectului de corespondenta (vapor, tren, avion).Stampilele postale indica si denumirea oficiului postal sau, dupa caz, numarul de ordine al oficiului postal, localitatea in care este situat oficiul postal si denumirea prescurtata a judetului.” |
Stampile ocazionale – stampile folosite cu ocazia unui anumit eveniment, ele poarta inscriptii, desene grafice in concordanta cu evenimentul aniversat. Toate stampilele ocazionale, pentru a avea un caracter postal functional, trebuie sa indice in mod explicit localitatea, data, oficiul postal si codul localitatii. |
Stampile postale comune – stampile folosite in mod curent la obliterarea marcilor postale, incluzand denumirea localitatii si data. |
Stampile postale prefilatelice – stampile aplicate pe corespondenta inainte de punerea in circulatie a pimelor marci postale adezive. |
Stampile postale publicitare – “1. stampile, in general mecanice, care pe langa indicatiile obisnuite, de loc, data corespondenta etc., au si inscriptii publicitare; sunt utilizate la oficiile postale si reprezinta un mijloc ieftin de reclama. 2. Suma necesara francarii unei scrisori sau taxa in numerar pentru anumite servicii postale de expediere.” |
Stampile “prima zi” – ştampilă confecţionată special pentru punerea în circulaţie a unei emisiuni de timbre poştale, utilizată pentru obliterarea timbrelor din acea emisiune folosite pentru realizarea plicurilor prima zi (FDC), precum şi pentru obliterarea altor produse filatelice aferente emisiunii respective. |
Parte componentă a unei emisiuni de timbre poştale, ştampila “prima zi” a emisiunii trebuie să fie confecţionată de autoritatea emitenta, fiind strâns legată de atribuţiile acesteia de emitere şi punere în circulaţie a timbrelor poştale. Ştampila ,,prima zi” a emisiunii se aplică pe plicul prima zi a emisiunii (First Day Cover) şi este un suvenir filatelic larg răspândit în lumea filatelică, fiind cotat ca atare şi de marile cataloage internaţionale. Ştampila are rolul de a arăta localitatea şi data când s-a pus în circulaţie emisiunea respectivă. Ea este o ştampilă filatelică care nu are rolul de a anula timbrul poştal pentru plata serviciului de trimitere a corespondenţei. |
Stampilografie – disciplina care se ocupa cu colectionarea, studierea, clasificarea, prezentarea dupa criterii cronologice sau stiintifice a stampilelor postale. |
Straif – grup sau ansamblu de marci postale de la doua exemplare in sus detasate dintr-o coala, legate intre ele in pozitie verticala sau orizontala. |
Suprataxa – taxa suplimentara bene-vola sau obligatorie, perceputa de stat la vanzarea macilor postale, adaugand la valoarea lor nominala de francare, un suplus cu diferite destinatii. V. marci postale cu suprataxa. |
Supratipar – inscriptie (cuvinte, litere, cifre, semne) tiparita in negru sau in orice alta culoare pe o marca postala, pe o colita sau pe un ansamblu filatelic, cu scopul de a-i modifica valoarea, destinatia sau alte elemente. Supratiparele se practica din diferite necesitati: econimice, schimbarea tarifului postal, schimbarea monedei in circulatie, reforme monetare), politice (schimbarea formei de guvernamant), militare (ocuparea militara a unui teritoriu, folosirea unor marci postale de catre armata), administrative, culturale (sarbatorirea unor evenimente sportive). |
Tabel de culori – accesoriu filatelic folosit pentru identificarea precisa, prin comparare, a culorilor si nuantelor in care au fost tiparite marcile postale. |
Tarif postal – 1. Act normativ prin care se fixeaza taxele care trebuie achitate pentru trimiterile de |
Taxa – plata efectuata in folosul unei administratii postale de catre persoane fizice si juridice, in schimbul careia, aceasta le presteaza anumite servicii postale. |
Taxa de plata – “taxa platita pentru scrisorile nefrancate sau insuficient francate de expedior; taxa de plata se achita de catre destinatarul trimiterii postale. “ |
Tema – ideea principala care sta la baza realizarii emisiunilor de marci postale. |
Tematica – totalitatea temelor sau tema principala a unei marci postale, a unei colectii de marci postale, a unor intreguri postale, a unor ilustrate maxime etc.. |
Tęte-bęche – expresie franceza cu semnificatia cap intors , intrata in limbajul filatelistilor, pentru a indica perechi de marci postale orizontale sau verticale asezate pe coala in pozitie inversa una fata de cealalta, intoarse cu 180ş. marcii postale. |
Tiraj – 1. Numarul de exemplare in care se tiparesc o carte, o revista, o marca postala, oserie de marci sau efecte postale. Tirajul este determinat de nevoile de francare a coespondentei. 2. Productia orara, normala, a unei masini de tiparit, exprimata in numarul de coli tiparite pe o fata. |
Triptic – ansamblu filatelic compus din trei piese distincte Uzat – timbru sau marca postala care, prin utilizarea la francarea corespondentei, si-a indeplinit misiunea si poarta un semn al anularii valorii nominale ( stampila). |
Valoare nominala 1. Valoare inscrisa cifric pe o marca postala, exprimata in moneda tarii emitente si care reprezinta taxa postala pentru care este valabila marca postala in conformitate cu tariful in vigoare. 2. Pretul cu care este comercializata marca postala de catre administratia postala emitenta. |
Vinieta 1. Figurina de mici dimensiuni, cu sau fara valoare nominala, alaturata unei marci postale, de cele mai multe ori egala ca dimensiune cu aceasta si care continua, completeaza sau intregeste grafic si artistic tema reprodusa de marca postala. 2. Etichete adezive emise de o administratie postala in scopul aniversarii sau comemorarii unor evenimente deosebite. Vinietele izolate de marcile postale isi pierd valoarea filatelica. |