Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale Descoperiţi România, Moldova, ce face parte din amplul proiect de promovare a tezaurului fiecărei regiuni a ţării.
Timbrele emisiunii dedicate Moldovei ilustrează monumente reprezentative, simboluri şi personalităţi ale meleagurilor moldave, astfel: Ceramica Cucuteni şi Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamţ pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei, Cetatea Neamţ şi domnitorul Ştefan cel Mare pe timbrul cu valoarea nominală de 3,60 lei, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iaşi şi Mitropolitul Dosoftei al Moldovei pe timbrul cu valoarea nominală de 6,00 lei, iar timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei este dedicat Palatului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa şi domnitorului Al. I. Cuza.
Ţinutul Moldovei este o regiune din zona de nord-est a României cu o încărcătură istorică puternică, un loc cu numeroase tradiţii şi cu foarte multe elemente proprii.
Aflat în Piatra Neamţ, Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni constituie în prezent un unicat la nivel naţional, prin tematica abordată, fiind în acelaşi timp un muzeu de istorie, dar şi de artă, ce adăposteşte în prezent cea mai importantă colecţie de artă eneolitică din sud-estul Europei.
Expoziţia de bază a muzeului este dedicată exclusiv artei cucuteniene, cu cele două componente ale sale – arta decorativă şi arta figurativă – aici fiind expuse în prezent cele mai spectaculoase artefacte, ce constituie veritabile obiecte de prestigiu, aparţinând Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie, în fapt cea mai importantă şi spectaculoasă civilizaţie preistorică europeană.
Numele lui Ştefan cel Mare este strâns legat de cel al Cetăţii Neamţ (cunoscută în cronici şi ca Cetatea Neamţului) ce face parte din categoria monumentelor medievale de valoare excepţională din România. Deşi cetatea a fost construită la sfârşitul secolului XIV de Petru I, ea a fost fortificată abia în secolul XV sub domnia lui Ştefan cel Mare, făcând parte din sistemul grandios de fortificaţii construit în Moldova.
Lucrările întreprinse în vremea sa au constat în supraînalţarea vechilor ziduri ale cetăţii, ridicarea celor patru bastioane ale curţii exterioare şi construirea podului în formă de arc, sprijinit pe 11 piloni de piatră. Astfel întărită, în anul 1476 Cetatea Neamţ a făcut faţă asediului impus de Mehmet al II-lea, după lupta de la Valea Albă-Războieni.
Situată în apropierea oraşului Târgu Neamţ, Cetatea Neamţ este aşezată aproape de vârful cel mai înalt al Culmii Pleşului. De aici, străjuie Valea Moldovei şi a Siretului, la care se alătură drumul care trecea peste munte în Transilvania. Poziţia strategică de care a beneficiat şi prezenţa în evenimentele marcante pe care le-a cunoscut această parte a ţării demonstrează faptul că Cetatea Neamţ a fost una dintre cele mai bine întărite cetăţi de carea dispus statul medieval moldovenesc.
Epoca de glorie a cetăţii a corespuns domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), o domnie de 47 de ani, a cărei durată nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. Fiind un excepţional strateg şi conducător militar, care a înţeles puternicul rol al fortificaţiilor pentru creşterea capacităţii de apărare a ţării, Ştefan cel Mare a întărit cetăţile moştenite de la înaintaşii săi şi a construit altele noi, întreaga Moldovă fiind străjuită de un puternic sistem defensiv.
Pe lângă preocuparea prioritară privind apărarea ţării, Ştefan cel Mare a refăcut curţile domneşti şi a poruncit ctitorirea multor biserici. Una din cele mai impunătoare este biserica cu hramul Sfântul Nicolae din Iaşi.
Datorită poziţiei din imediata vecinătate a curţii domneşti şi ţinând cont că acolo au fost unşi aproape toţi domnii Moldovei, bisericii i s-a spus Sfântul Nicolae Domnesc, spre a o deosebi de alte biserici cu acelaşi hram. În a doua jumătate a secolului XVII,pentru o perioadă de câţiva ani (1677-1682), Biserica Sfântul Nicolae Domnesc a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană şi a devenit o adevărată sursă de cultură românească.
Dimitrie Bărilă, cunoscut sub numele său monahal drept Mitropolitul Dosoftei, a fost unul din cei mai înzestraţi oameni de cultură din vremea sa, ce a recunoscut puternicul impact al cuvântului scris şi a făcut demersuri insistente pentru a procura o maşină tipografică, la acea vreme încă o tehnologie rară. Demersurile sale s-au materializat în maşina tipografică adusă în ţară la începutul anului 1680, pe care Mitropolitul Dosoftei a instalat-o într-o clădire din incinta mănăstirii Sfântul Nicolae Domnesc.
Acest evlavios ierarh a tradus şi tipărit, pentru prima dată în grai românesc, o carte îndrăgită de poporul român, Vieţile Sfinţilor pe tot anul (1682-1686). Redactată în patru volume în formă prescurtată, această operă aghiografică conţine şi vieţile unor sfinţi români care au trăit în mănăstirile din Moldova.
Prin aceste cărţi, mitropolitul Dosoftei devine ctitorul limbii româneşti în cultul Bisericii din Moldova. El traduce pentru prima dată Liturghierul, Psaltirea şi Octoihul, cărţile de bază ale cultului ortodox, în limba noastră străbună, renunţând la limbile greacă şi slavonă, considerate în trecut sacre, pentru a înţelege toţi dumnezeieştile slujbe.
Iaşiul devine capitala Ţării Moldovei în secolul XVI, în timpul domniei lui AlexandruLăpuşneanu, ca ulterior Unirii Principatelor Române din 1859, să devină capitală a Principatelor împreună cu oraşul Bucureşti. Acest statut special a însemnat pentru Iaşi o dezvoltare fără precedent, acesta fiind cel mai mare oraş din regiune până în prezent.
Unirea Principatelor Române l-a avut ca personaj central pe Alexandru Ioan Cuza, el însuşi moldovean, născut la Bârlad în 1820. Cuza a aparţinut clasei tradiţionale de boieri din Moldova, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza şi primind o educaţie europeană ce l-a pregătit pentru a deveni ofiţer în armata moldovenească şi a ajunge la rangul de colonel.
La 5 ianuarie 1859, el a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate.
Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii Moldovei şi Ţării Româneşti de către Puterea suzerană şi Puterile Garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar. Au adoptat numele de România formând statul român modern, cu capitala la Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern.
Domnia lui Cuza Vodă a fost caracterizată de un puternic impuls de a ajunge din urmă Occidentul, dar efortul domnitorului şi al sprijinitorilor săi a întâmpinat rezistenţa forţelor conservatoare.
Aceeaşi grijă pe care domnitorul Cuza a manifestat-o pentru reînnoirea şi europenizarea ţării s-a resimţit şi asupra moşiei de la Ruginoasa, cumpărată la licitaţie de la Banca Moldovei.
Prima grijă a domnitorului a fost să renoveze integral palatul, cu ajutorul meşterilor locali şi europeni, transformându-l în reşedinţă de vară.
Deşi domnitorul a petrecut puţin timp la palat, aici a locuit soţia sa, Doamna Elena Cuza (1825-1909), care s-a ocupat de mobilarea şi decorarea încăperilor, de grădină şi de acareturi.
Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost inaugurat de către domnitorul Cuza, cu prilejul sărbătorilor de Paşti din aprilie 1864, când acesta a sosit aici împreună cu Al. I. Cantacuzino, Nicolae Pisoski şi Baligot de Beyne. În septembrie 1864, el sosea din nou la palat, unde a rămas aproape o lună.
Pe plicul prima zi a emisiunii este înfăţişat un zimbru, animal din timpuri străvechi, simbol al Moldovei, ce în zilele noastre se regăseşte în Parcul Natural Vânători Neamţ, o arie protejată constituită în anul 1999, cu statut de parc natural, destinată protejării moştenirii naturale a Moldovei.
Istoria bogată, obiectivele turistice naturale sau arhitectonice, dar mai ales ospitalitatea localnicilor, toate acestea fac din regiunea Moldova un tărâm unic în România.
Romfilatelia mulţumeşte Complexului Muzeal Naţional Moldova (Palatul Al. I. Cuza de la Ruginoasa), Complexului Muzeal Judeţean Neamţ (Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni şi Muzeul Cetatea Neamţ), Parcului Natural Vânători Neamţ, fotografilor George Avanu şi Constantin Dina pentru sprijinul oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Data de aparitie: 2015-09-07
