România şi Federaţia Rusã – 10 ani de la semnarea Tratatului privind relaţiile prieteneşti şi de colaborare
Dupã proclamarea Independenţei României, la 9 mai 1877 şi a recunoaşterii acesteia de cãtre marile puteri ale vremii – evenimente care au propulsat naţiunea românã în rândul naţiunilor europene moderne – la 15 octombrie 1878 s-au stabilit relaţii diplomatice cu Rusia.
Relaţiile de cooperare între domnitorii români şi ţarii ruşi, pe fondul luptei împotriva dominaţiei otomane din sud-estul Europei, au o bogatã tradiţie. Spãtarul Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, dar şi alte personalitãţi politice şi culturale marcante ale Țãrilor Române au avut intense legãturi cu ţarii Rusiei. Trebuie menţionat cã Rusia a fost prima putere europeanã care în secolul al XVIII-lea a numit consuli în Țãrile Române: un consul general laIaşişi un viceconsul la Bucureşti, în 1780. Dupã Unirea din 1859, prima convenţie internaţionalã încheiatã de România a fost cu Rusia (Convenţia telegraficã), prin Aranjamentul din 15 decembrie 1860, intrat în vigoare în 1862.
Schimbãrile istorice din secolul XX petrecute în cele douã ţãri au fãcut ca, pentru o perioadã de timp, relaţiile dintre România şi Rusia sã fie uneori întrerupte.
Dupã dispariţia U.R.S.S., reprezentanţele diplomatice şi consulare sovietice în România au fost recunoscute ca reprezentanţe diplomatice şi consulare ale Federaţiei Ruse, iar misiunea diplomaticã a ţãrii noastre la Moscova a devenit Ambasada României în Federaţia Rusã. În luna iulie a anului 2003 a avut loc inaugurarea oficialã a Consulatului General al României la Sankt Petersburg, iar în octombrie 2005 a avut loc inaugurarea Consulatului General al României laRostovpe Don.
Semnarea Tratatului politic de bazã în iulie 2003 şi a altor documente bilaterale, urmatã la scurt timp de intensificarea dialogului la nivel de şef de stat, de guvern, de miniştri ai afacerilor externe şi conduceri ale parlamentelor, au marcat trecerea relaţiilor româno-ruse într-o etapã nouã.
Emisiunea de mãrci poştale pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie prezintã imaginile a douã edificii de referinţã aflate în capitalele celor douã ţãri şi anume Ateneul Român şi Teatrul Bolşoi.
Între anii 1886-1888, Ateneul Român, construcţie circularã, cu faţada având aspectul unui templu grecesc, cu cele opt coloane ionice cu proporţii similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole, este ridicatã dupã planurile arhitectului francez Albert Galleron, asistat de arhitectul român Constantin Bãicoianu.
Interiorul acestui monument, simbol al capitalei României, impresioneazã prin fastul lui la care contribuie cele patru scãri în spiralã construite din marmurã de Carrara, sculpturile decorative, executate de artişti italieni şi germani, ca şi celelalte ornamentaţii bogate.
Sub cupola Ateneului, la 1 martie 1898 rãsunã pentru prima datã acordurile Poemei române, sub bagheta tânãrului George Enescu. Au urmat numeroase evenimente de înaltã ţinutã, la care au fost prezenţi renumiţi compozitori, dirijori şi interpreţi de renume mondial: Arthur Rubinstein, Yehudi Menuhin, Maurice Ravel, Pablo Casals, Sviatoslav Richter.
Teatrul Bolşoi sau Teatrul Mare a luat fiinţã în anul 1776, când i s-a acordat prinţului Piotr Urusov privilegiul de a prezenta spectacole de teatru, operã şi balet. La început spectacolele au avut locîntr-o casã particularã, dar începând din 1780 au avut loc în clãdirea actualã a teatrului. Din cauza terenului mlãştinos din centrul Moscovei clãdirea a fost construitã pe stâlpi de lemn. Teatrul şi-a primit numele actual în ianuarie 1825.
În anul 1805 clãdirea a fost distrusã de un incendiu. Un alt incendiu a distrus interiorul teatrului în 1853. Apoi a fost reconstruit într-o formã mai elegantã, care s-a pãstrat pânã azi, proiectatã de arhitectul italian Alberto Cavos (1800-1863).
Dupã destrãmarea U.R.S.S. unele din elementele de construcţie şi decorative ale clãdirii au fost deteriorate. Reparaţiile au început în anul 2005 şi au durat 6 ani.
La 28 octombrie 2011, Teatrul Bolşoi s-a redeschis cu un spectacol festiv de balet şi muzicã din opere, spectacol la care a participat şi cunoscuta interpretã româncã Angela Gheorghiu.
Emisiunea filatelicã se înscrie în contextul promovãrii relaţiilor culturale între România şi Rusia, reluate pe baza unor programe comune, care se regãsesc într-un mai lung şir de evenimente bazate pe culturã şi spiritualitate, devenite un puternic liant al unui parteneriat durabil.
Data Aparitie:2013-07-09
