Cu şapte secole înainte de naşterea lui Iisus Hristos, profetul vizionar al speranţei mesianice, Isaia, scria:
„Cãci Prunc S-a nãscut nouã, un Fiu s-a dat nouã, a cãrui Stãpânire e pe umãrul Lui, şi se cheamã numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al pãcii, Pãrinte al veacului ce va sã fie.“ (Isaia, 9:5).
Înscrisã în calendarul Ortodoxiei, Naşterea Domnului, sãrbãtoare a luminii, a bucuriei şi veseliei, se regãseşte an de an în tematica unei emisiuni de mãrci poştale pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie sub denumirea „Crãciun“.
Anul acesta, timbrul emisiunii de mãrci poştale ilustreazã imaginea icoanei având ca subiect Naşterea Domnului, aflatã în registrul praznicelor din iconostasul Bisericii Mãnãstirii Radu Vodã din Bucureşti. De asemenea, în ilustraţiile vinietelor se regãsesc imaginile icoanelor Buna Vestire şi Iisus la Templu, componente ale aceluiaşi iconostas de expresie barocã.
Mãnãstirea Radu Vodã, cu hramurile Sfânta Treime şi Sfântul Ierarh Nectarie al Eghinei, pãstreazã în zidurile sale amprenta celor patru secole şi jumãtate de istorie a lãcaşului de cult, a oraşului şi a credincioşilor sãi.
Construcţia mãnãstirii a început în a doua jumãtate a secolului al XVI-lea, ctitorie a voievodului Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) şi a doamnei Ecaterina, fiind terminatã de fiul acestora, Mihnea al II-lea Alexandru Voievod care a şi înzestrat-o cu foarte multe averi.
În 1595 este arsã din temelii de turcii lui Sinan Paşa care se retrãgeau din faţa oştilor lui Mihai Viteazul şi va fi refãcutã abia în 1613-1614 de cãtre voievodul Radu Mihnea (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623). El a fost cel de al doilea ctitor al mãnãstirii, care a reconstruit-o pe vechile temelii dupã planul şi elevaţia edificiului vechi şi a completat chiliile cãlugãrilor cu clãdiri în care erau gãzduiţi solii şi care au fost utilizate ulterior şi ca reşedinţe domneşti. Biserica va fi zugrãvitã de fiul şi urmaşul sãu la domnie, Alexandru Coconul (1623-1627).
Ansamblul mãnãstirii a suferit numeroase alte reparaţii, reconstrucţii, modificãri şi completãri în urmãtoarele secole. Dintre acestea amintim demolarea zidurilor de incintã şi construirea în 1893 pe latura de sud a clãdirii Seminarului Teologic. Ultimele lucrãri de restaurare importante au fost realizate în perioada 1967-1974 când i-au fost redate edificiului de cult formele sale arhitectonice iniţiale, modificate cãtre mijlocul secolului al XIX-lea în stilul neogotic la modã în acea epocã. Lucrãrile au fost conduse de arhitectul Ștefan Balş prin grija Patriarhului Justinian Marina. Acesta din urmã este considerat al treilea ctitor al mãnãstirii, cel care i-a redat înfãţişarea şi strãlucirea de odinioarã.
Planul şi formele arhitectonice ale bisericii Radu Vodã sunt inspirate din cele ale bisericii episcopale de la Curtea de Argeş. Planul este triconc, cu turlã pe naos, cu un pronaos lãrgit, acoperit cu trei turle dintre care cea principalã se sprijinã pe douãsprezece coloane, simbolizând cei doisprezece apostoli. Faţadele, împãrţite în douã registre de înãlţime inegalã printr-un brâu, au o decoraţie simplã, constând din firide cu arhivolte intrânde, care ritmeazã plãcut suprafeţele tencuite cu alb.
În pronaos se aflã 24 de morminte cu lespezi de piatrã, vechi locuri de odihnã ale domnitorilor ctitori, dar şi ale unor boieri din secolele XVIII-XIX. Mormântul ctitorului Radu Vodã Mihnea se aflã pe latura de sud a spaţiului dintre pronaos şi naos (în gropniţã), iar pe latura de nord, mormântul Patriarhului Justinian (1977), al treilea ctitor al bisericii.
Mãrcile poştale ale emisiunii „Crãciun 2012“ vor însoţi gândurile şi urãrile transcrise pe sute de mii de scrisori şi felicitãri care reamintesc tuturor creştinilor de o mare Sãrbãtoare a Ortodoxiei, asociatã întotdeauna cu speranţa de pace, sãnãtate şi belşug.
Sãrbãtori Fericite!
Aducem mulţumirile noastre Preafericitului Pãrinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopiei Bucureştilor şi Mãnãstirii Radu Vodã din Bucureşti pentru sprijinul oferit la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.
Data Aparitie:2012-11-15
