Romfilatelia, promotoare consecventã a valorilor culturii şi istoriei naţionale, urmãreşte, prin tematica emisiunilor de mãrci poştale, transformarea mesajului descifrat în imaginile timbrelor într-o eficientã şi rodnicã preocupare pentru conservarea valorilor de prim rang care constituie tezaurul spiritual, cultural şi istoric al României.
Respectând aceste reguli, emisiunea de mãrci poştale „Coroanele regilor României”, aminteşte generaţiilor vechi şi prezintã generaţiilor noi simbolurile regalitãţii româneşti în contextul marilor evenimente ale istoriei neamului care au marcat Independenţa de Stat şi recunoaşterea României ca ţarã suveranã şi componentã de bazã a structurii statale care a constituit şi constituie comunitatea europeanã.
„Cu mândrie dar primesc aceastã Coroanã care a fost fãcutã din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţitã de bisericã. O primesc ca simbol al independenţei şi puterii României.”
Acestea au fost cuvintele Regelui Carol I la Încoronarea sa din 10 mai 1881, moment în care România a devenit Regat.
Coroana din Oţel a Regelui Carol I, simbol al Independenţei de Stat a României, mai apoi al Reîntregirii Țãrii şi important simbol al monarhiei române, a fost confecţionatã din oţelul unui tun capturat de armata românã în confruntarea cu trupele turceşti de la Plevna în anul 1877.
Desenele coroanei şi sceptrului au fost realizate de Theodor Aman, iar coroana a fost fãcutã la Arsenalul Armatei.
Respectând normele heraldice, coroana are în compunere un cerc frontal de oţel, ornamentat cu profiluri oblonge (alungite), rombice şi sferice, tot din oţel, simulând pietre preţioase şi perle. Deasupra inelului circular sunt aplicate opt ornamente mari, sculptate în formã de frunzã (fleuroane), care alterneazã cu opt figuri mai mici. Din vârful fleuroanelor pleacã spre mijlocul coroanei alte opt lame înguste, de formã arcuitã, împodobite cu profiluri ce reproduc volumele unor mãrgãritare care se reunesc într-un glob terminat cu elementul ce reproduce crucea „Trecerea Dunãrii”. Elementelor din oţel ale coroanei li se adaugã cãptuşeala interioarã din catifea purpurie.
Coroana Reginei Elisabeta întregeşte conceptul de simplitate şi austeritate al coroanei Regelui Carol I, având la bazã simplitatea volumului şi prezentând o baza circularã cu muchiile marcate prin nervuri. Zona centralã este decoratã cu aplicaţii de flori,frunze şi „perle” de aur prinse cu nituri. Deasupra acesteia se aflã 8 scuturi care au în centru aplicaţii florale cu câte o „perlã” de aur în mijloc. Scuturile alterneazã cu fleuroni surmontaţi de câte o sferã cu „perlã” din aur.
Din spatele fiecãrui scut porneşte câte o razã curbatã care are pe mijloc o nervurã pe care sunt lipite sfere din aur, prinse din loc în loc de raze cu nituri. Razele sunt adunate sub o şaibã distanţatoare cu marginile decorate peste care se aflã o sferã timbratã de o cruce de aur în forma decoraţiei „Trecerea Dunãrii”. Coroana este cãptuşitã în interior cu catifea purpurie. Cele douã coroane au fost sfinţite la Mitropolia din Bucureşti pe 9 mai 1881.
Dupã trecerea în nefiinţã a Regelui Carol I, tronul a revenit lui Ferdinand, nepotul de frate al primului suveran al României. Noua familie suveranã, Regele Ferdinand şi Regina Maria, au fost martorii fãuririi României Mari la 1 Decembrie 1918. Statutul oficial al Unirii a fost recunoscut de puterile occidentale în anul 1922.
Evenimentul istoric a fost marcat cu mult fast, la 15 octombrie 1922 când, alãturi de coroana de oţel purtatã de Regele Ferdinand, a strãlucit în toatã splendoarea ei coroana de aur a Reginei Maria. Peste 50.000 de oameni consfinţeau Încoronarea binecuvântatã în Catedrala de laAlba Iuliaa primilor suverani ai tuturor românilor.
Aurul Coroanei Reginei Maria s-a constituit într-o realizare unicat, dupã modelul gândit de Costin Petrescu şi pus în operã de Casa Falize Frères dinParis. Unicitatea coroanei este datã nu numai de neadaptarea desenului ei la coroanele obişnuite ale caselor dinastice europene, dar şi de forma elipsoidalã (cele europene sunt de formã circularã) şi alegerea ca decor a pietrelor semipreţioase (cele europene folosind doar pietre preţioase şi perle). O altã particularitate a coroanei o reprezintã folosirea motivului bobului de grâu şi a crucii gamate, cu terminaţiile braţelor înclinate la 45°.
Coroana are o greutate în jur de 1.850 de grame şi pietre semipreţioase:turcoaze (16, dintre care 8 ovale şi 8 semisferice), ametiste (12, dintre care 4 semisferice şi 8 de formã rombicã), opaluri (68, dintre care 56 semisferice pe corpul coroanei şi pe placa temporalã, precum şi 12 pe lanţurile pandanţilor), 32 de chrysoprazuri şi 16 granate.
Coroana Reginei Maria este consideratã a fi una dintre marile capodopere ale artei prelucrãrii aurului din secolul al XX-lea.
Coroanele suveranilor României, alãturi de sceptru şi mantiile regale (socotite însemne monarhice), au constituit şi constituie un simbol al independenţei statale, monarhia constituţionalã contribuind fundamental la consolidarea statului român modern.
Aducem mulţumirile noastre Muzeului Naţional de Istorie al României pentru consultanţa documentarã oferitã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale. Fotografiile coroanelor regale au fost realizate de domnul Marius Amarie.
Data Aparitie:2013-02-28
