„Brâncuși este unul din cei mai mari creatori
ai tuturor timpurilor.“ (Jean Cassou)
„Brâncuși a fost acela care a dat epocii noastre
conștiința formei pure.“ (Henry Moore)
Anul 2026 a fost instituit oficial drept „Anul Constantin Brâncuși”, prin Legea nr. 140/2025, promulgată la data de 24 iulie 2025 de Președintele României, Nicușor Dan.
Romfilatelia și Poșta Română îl omagiază pe marele sculptor, dedicându-i emisiunea de mărci poștale Constantin Brâncuși, 150 de ani de la naștere, ce va fi introdusă în circulație joi, 19 februarie a.c, data nașterii artistului.
Emisiunea este alcătuită din două mărci poștale, o coliță dantelată, un plic „prima zi”, două cărți poștale maxime pentru pasionații de filatelie și o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat.
Născut în 19 februarie 1876, la Hobița, județul Gorj, Constantin Brâncuși este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului 20 și un pionier al artei moderne.
După studiile de la Craiova și București, artistul s-a stabilit la Paris, unde a creat lucrări fundamentale pentru sculptura modernă, precum Sărutul, Masa Tăcerii, Muza adormită, Pasărea măiastră și Coloana Infinitului.
În 1907 el acceptă să lucreze în atelierul lui Rodin, de unde pleacă în scurt timp, orgolios dar plin de încredere. Despre Rodin, el spunea mai târziu: „Nimic nu crește în umbra marilor arbori“.
Opera sa, inspirată din arta populară românească și din avangarda europeană, a redefinit limbajul plastic al secolului trecut, Brâncuși fiind ales postum membru al Academiei Române în anul 1990.
Titlul Constantin BRÂNCUȘI 150 – la fel cum Brâncuși tindea permanent spre esență și esențial, la fel s-a gândit și autorul desenelor, ca numele lui Brâncuși, împreună cu frumosul număr rotund 150 să fie singurele elemente ce marchează aniversarea.
Cel mai spectaculos element al emisiunii este colița filatelică, al cărui timbru cu valoarea nominală de 30 lei, poziționat central, redă portretul lui Constantin Brâncuși realizat în tehnica linogravurii, de artistul Mircea Cantor.
Majoritatea elementelor din jurul portretului de pe coliță sunt strâns legate de Brâncuși: sculpturi, atelierul lui cu elemente ce se înrâuresc pentru a face data aniversării semnificativă, ca un fel de portret amplu, unde nu vezi doar cine este, ci mai ales, ce a creat Brâncuși.
Evident, magnum opus a lui Brâncuși este fără îndoială, Coloana infinitului. De la stâlpul funerar până la axis mundi de care vorbea Mircea Eliade, acest „stâlp fără de sfârșit”, cum îl numea sau acest „șireag de mărgele spre cer”, este cea mai emblematică operă a lui prezentă în conștiinta umanității ca o pecete de-a pururea a nemuririi, a avântului înspre înalt, peste timp și spațiu.
Brâncuși e născut în zodia peștilor, de aceea a fost redat, stilizat, Peștele. Brâncuși era atent la ciclurile și elementele naturii: plantele, animalele, rocile etc. Apoi este stilizată sculptura cu Cocoșul și Noul născut, chiar lângă numele lui. Noul născut este una din cele mai enigmatice și radios de frumoase sculpturi din creația lui de început. Cocoșul, animal solar, este prezent pe mai toate bisericile din Franța lui adoptivă – despre care zicea la un moment dat: „Cocoșul sunt eu”. Muza adormită, împreună cu Rugăciunea, Domnișoara Pogany, Danaide, Portretul dnei Meyer, Prințesa X etc., toate fac parte din suita de personaje feminine ce au jalonat atât opera cât și viața lui Brâncuși.
Atelierul lui, considerat spațiul cel mai sacru, era locul unde „se nășteau”, „se moșeau” aceste opere. În Atelierul unde nu intra oricine, unde toate obiectele casnice erau fabricate de mâna lui șlefuită prin Școala de arte și meserii Craiova și de Belle Arte din București și Paris, în atelier lucra, dormea, primea la ospețe prieteni din lumea pariziană – artiști, intelectuali sau colecționari veniți de departe (din America, India).
Cele două timbre ale emisiunii au valorile nominale de 5,50 lei și 25 lei. Unul reia portretul lui ca și pe coliță din același motive enumerate mai sus. Iar celălalt timbru este un desen stilizat ce înglobează cele 3 elemente din ansamblul de la Târgu Jiu: Masa Tăcerii, Poarta sărutului și Coloana infinitului. Este primul ansamblu monumental modern din lume, o operă vizionară în acei ani (inaugurarea oficială a avut loc în 1938).
Recunoașterea valorii operei sale s-a realizat încă din timpul vieții, prin prezența lucrărilor sale în marile galerii de artă modernă, ca și includerea Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, la data de 27 iulie 2024, în lista UNESCO a Patrimoniului Mondial al Umanității.
Pe plicul „prima zi” a emisiunii este redat portretul lui Constantin Brâncuși, la 28 de ani.
Pentru noi, astăzi, este o normalitate să îl vedem și să îl știm acolo, însă trebuie văzut contextul în acel moment istoric. Ce operă îndrăzneață a realizat atunci Brâncuși! Pentru asta trebuie văzute, comparativ, alte momumente din acea perioadă ale altor artiști care au fost solicitați pentru diverse comenzi. Și atunci realizăm cu mirare dimensiunea, viziunea și genialitatea acestui ansamblu unic în lume, pe care avem mândria să îl avem la noi în țară!
În timpul vieții, dar și după moartea sa, în 1957 la Paris, arta lui Brâncuși a devenit un exemplu al marilor sinteze ale universului și totodată, o chintesență a sensurilor adânci ale tradiției naționale.
Emisiunea a fost realizată pe baza operelor originale ce aparțin renumitului artist Mircea Cantor.
Mircea Cantor s-a născut în 1977 la Oradea, iar în prezent locuiește în Franța. Este pictor, sculptor, desenator, regizor, un reprezentant al avangardei conceptuale și un creator ce-și comunică mesajele printr-o gamă variată de mijloace de expresie artistică. Este pentru a treia oară când artistul colaborează la realizarea unei emisiuni de mărci poștale românești.
Romfilatelia mulțumește reprezentanților Bibliotecii Academiei Române pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
