Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide

CERAMICÃ ROMÂNEASCÃ – Farfurii țãrãneşti (II)

ceramica_2_M Romfilatelia, societatea specializată în editarea şi comercializarea mărcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea de timbre CERAMICĂ ROMÂNEASCĂ – Farfurii ţărăneşti (II).

Ceramica neagră, de provenienţă dacică, a avut o mare răspândire în Dacia preromană.

Pentru a se obţine culoarea neagră, pasta este supusă unei arderi incomplete (ardere reducătoare de oxigen), prin înăbuşirea cuptorului într-un anumit moment.

Arderea se face în gropi de forma unui trunchi de con cu zona îngustată în partea superioară, adânci de până la 1,5 m. Alături se sapă o groapă care comunică cu prima printr-un canal mic şi în care se face focul. Obiectele de lut se pun în groapa tronconică.

Când acestea sunt suficient arse şi capătă o culoare roşie, sunt acoperite cu un strat gros de lut umed, cu care se astupă şi canalul de legătură dintre gropi. Arderea  continuă deci în absenţa oxigenului, iar vasele capătă culoarea cenuşie sau neagră.

Ceramică neagră se mai realizează şi astăzi în România, la Marginea, jud. Suceava, la Poiana Deleni, Iaşi sau la Mădăraş, Harghita. În cazul ceramicii negre, decorarea se realizează prin lustruire cu o piatră specială.
Ceramica roşie, obţinută prin ardere în sistem oxidant, a preluat şi perpetuează elemente de tradiţie romană.

Decorul se realizează prin pictare cu pensula sau cornul, prin operaţii ce poartă nume meşteşugăreşti ca, jirăvire cu gaiţa, stropire cu măturica sau prin incizie în lutul umed ori prin aplicarea în relief a unor şuviţe de lut.

Farfuriile (blide sau taiere) se decorează folosind culori obţinute natural, pe baza cunoştinţelor străvechi.

Roşul se obţine dintr-un pământ bogat în oxid de fier (numit ruşeală), care se găseşte pe văi, la adâncimi de 2-3m. Acesta se usucă, se pisează mărunt, se râşneşte şi se înmoaie în apă. Se obţine astfel un lichid vâscos care se strecoară prin pânză sau sită rezultând astfel o substanţă lucioasă.

Negrul se obţine dintr-un pământ special, extras din eroziunile de pământ de după ploi.

Verdele se obţine din zgura produsă prin arderea în cuptor a sârmei de cupru. Zgura rezultată se cojeşte, se pisează, se macină fin şi se amestecă cu huma.
Albul se obţine din var amestecat cu piatră albă de munte, arsă şi pisată. Galbenul se extrage din humă de Medgidia (având o arie restrânsă de răspândire), amestecată cu ruşeală.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 0,70 Bani este ilustrată o farfurie ţărănească realizată la Vlădeşti-Vâlcea.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 0,80 Bani este ilustrată o farfurie ţărănească realizată la Viştea-Braşov.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 Lei este ilustrată o farfurie ţărănească realizată la Tansa-Iaşi.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 Lei este ilustrată o farfurie ţărănească realizată la Româna-Olt.
Farfuriile ţărăneşti ilustrate pe timbrele emisiunii fac parte din colecţia Muzeului Ţăranului Român.

Data de aparitie: 2007-06-05

ceramica_2_rom

Acasa
Colecții
Evenimente
Magazin
Search