În urmã cu 500 de ani, nu departe de actualul oraş Suceava, pe vârful Dealului Bulai, lângã un paraclis din lemn, negru, doi fraţi armeni au poposit o noapte, în drumul lor spre Budapesta, unde urmau sã-şi vândã turma de vite.
În timpul somnului, celor doi fraţi le-a apãrut în vis Maica Domnului care le-ar fi spus: „Vã binecuvântez sã vã izbuteascã negoţul şi familiile voastre sã trãiascã în bunãstare. Și dacã va fi aşa, vã cer ca atunci când vã veţi întoarce pe locul acesta sã ridicaţi o mãnãstire cu hramul Adormirea Maicii Domnului“.
Afacerile celor doi fraţi au mers bine, şi la întoarcere s-au oprit din nou pe vârful dealului, au mulţumit Maicii Domnului şi au hotãrât sã ridice o mãnãstire din piatrã, fortificatã, pe care au numit-o Hagigadar (în limba armeanã: hagiuik-dorinţã şi gadarel-a împlini).
Mãnãstirea Hagigadar, aflatã în satul Bulai din comuna Moara (jud. Suceava), este atestatã începând cu anul 1512.
Biserica Mãnãstirii armeneşti Hagigadar a fost construitã în timpul domniei lui Bogdan cel Orb, de cãtre Drãgan Donavac,negustor armean de vite, fapt menţionat într-o inscripţie dãltuitã lângã uşa de intrare în bisericã.
Biserica a fost construitã în trei etape, prima fiind între 1512-1513, când exista numai un naos şi altarul. A doua etapã este înscrisã în a doua jumãtate a secolului al XVII-lea când s-a construit actualul pronaos şi o turlã octogonalã. În a treia etapã, în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, s-a demolat zidul care separa pronaosul de naos, iar biserica a dobândit actuala configuraţie.
În perioada cât Bucovina de Nord a fost sub ocupaţie habsburgicã, Hagigadarul a devenit o mãnãstire de maici sub denumirea „Metocul cel armenesc“.
Atunci, ca şi acum, legenda Icoanei Maicii Domnului fãcãtoare de minuni a fãcut ca pragul Bisericii Dorinţelor sã fie trecut de nenumãraţi credincioşi ortodocşi şi catolici care, înainte de a începe o afacere, o construcţie ori care sperã în vindecarea unei boli, vin sã se roage, urcând dealul în genunchi pânã la mãnãstire, pentru a aprinde o lumânare la icoanã.
Hagigadarul nu este cunoscut numai ca locul unde se împlinesc dorinţele, ci este şi locul unde, în toamna anului 1943, arhimandritul Vazken Balgian (nãscut la Bucureşti în 1908), viitor Catolicos de Ecimiadzin şi Patriarh Suprem al tuturor armenilor (1955-1994), a petrecut o perioadã canonicã de 40 de zile, dupã hirotonie.
Trebuie menţionat cã Mãnãstirea Hagigadar a fost inclusã în anul 2004 în Lista Monumentelor Istorice din judeţul Suceava.
Datoritã valorii sale istorice şi estetice şi a faptului cã se împlinesc 500 de ani de existenţã a Bisericii Mãnãstirii Hagigadar, aceasta a fost aleasã ca element tematic al emisiunii comune de mãrci poştale România-Armenia, pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie.
Aducem mulţumirile noastre pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale Ambasadei Republicii Armenia în România şi Arhiepiscopiei Bisericii Armene din Bucureşti.
Data Aparitie:2012-08-11
