Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide

Arhitecturã – Palatul Bãncii Naționale a României (II) – Statui alegorice

BNR_Statui_MContinuând proiectul de promovare a uneia dintre cele mai reprezentative clãdiri din Bucureşti, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mãrci poştale „Arhitecturã – Palatul Bãncii Naţionale a României (II) – Statui alegorice”, a cãrei serie de patru mãrci poştale şi o coliţã reproduc imagini ale elementelor decorative ce pun în valoare grandioasa construcţie.

La 31 martie 1882 a fost încheiat contractul pentru realizarea planurilor edificiului care urma sã devinã Palatul Bãncii Naţionale a României. Arhitecţii francezi Albert Galleron şi Cassien Bernard au predat planurile definitive la începuturile lui aprilie 1883.

Rolul determinant în realizarea tuturor activitãţilor legate de construcţia mãreţului edificiu l-a avut Eugeniu Carada, „o legendã vie” prezentã în toate etapele celei mai importante instituţii bancare a României.

„Prin cunoştinţele sale întinse şi competenţa sa, prin activitatea sa neobositã, prin puterea sa de muncã, inteligenţã şi practicã, Eugeniu Carada a contribuit mai mult ca toţi la progresele realizate de Banca Naţionalã a României şi a lucrat din toate puterile sale pentru ridicarea instituţiei noastre la locul pe care îl ocupã”, este textul omagial dedicat lui Eugeniu Carada de cãtre Consiliul de Administraţie al Bãncii Naţionale a României.

Director al Bãncii Naţionale din anul 1883 pânã în anul 1910, Eugeniu Carada s-a implicat efectiv în complexa activitate de edificare, fiind prezent, începând cu anul 1884 când s-a pus piatra de temelie a Palatului, la tot ce a însemnat materializarea proiectelor arhitecţilor francezi.

Aşa cum spune unul dintre biografii sãi, Mihail Romaşcanu, „tot timpul cât au durat lucrãrile, Carada le-a condus cu o preocupare de mare arhitect. Comanda materialele, cerceta calitatea lor, verfica preţurile ofertelor, revedea planurile, supraveghea executarea lucrãrilor şi cerea refacerea acelora care nu erau bune; pe scurt, nu se fãcea nimic fãrã aprobarea lui”.

Ca o recunoaştere a meritelor deosebite ale celui care a fost sufletul modernizãrii instituţiei Bãncii Naţionale a României, la 17 februarie 1924 a fost inaugurat un monument comemorativ, amplasat în colţul Palatului, la intersecţia strãzii Lipscani cu strada Eugeniu Carada. Bustul lui Carada era aşezat pe un piedestal–platformã decorat cu basoreliefuri şi figuri alegorice. Toate piesele erau turnate din bronz. Grupul statuar a fost realizatde sculptorul Ernest-Henri Dubois, iar piedestalul şi basoreliefurile decorative aparţin sculptorului Dimitrie Mãţãoanu. Ansamblul statuar a fost demolat de regimul comunist în anul 1948. Astãzi putem vedea replica ansamblului pe vechiul loc, replicã realizatã cu mãiestrie de sculptorul Ioan Bolborea.

Personajele alegorice, a cãror privire este îndreptatã cãtre bustul lui Eugeniu Carada, par a fi personificarea „recunoştinţei” pentru actele de caritate ale celui care a reprezentat personalitatea cea mai cunoscutã din lumea bancarã a epocii (acte de caritate axate prioritar pe instruirea tinerilor sãraci) şi a „istoriei” care îi transcrie în filele ei faptele sale de mare valoare pentru semeni.

Faţada principalã a Palatului Bãncii Naţionale a României, realizatã din piatrã de Rusciuc, este evidenţiatã atât prin înãlţimea maiestuoasã, cât şi prin atenţia specialã acordatã întregii decoraţiuni. La fiecare colţ, volumul compact este marcat de câte un pavilion de formã pãtratã, cu aspect de turn, ce conferã forţã şi robusteţe construcţiei.

Spaţiile laterale ale acestor pavilioane adãpostesc patru statui decorative, realizate în ronde-bosse, care pun în evidenţã etajul nobil. Cele patru sculpturi sunt operele lui Ion Georgescu (1856-1898) şi Ștefan Ionescu Valbudea (1859-1918), doi dintre cei mai reprezentativi artişti români ai epocii şi înfãţişeazã patru personaje alegorice, care reprezintã Justiţia (zeiţa Iustitiala romani) şi Agricultura (zeiţa Ceres la romani), plasate lateral, iar central se aflã Comerţul (zeul Mercur la romani) şi Industria (zeul Vulcan la romani). Simbolistica lor comunicã programul asumat de Banca Naţionalã a României de a susţine economia naţionalã.

Elementul decorativ central al faţadei, susţinut de patru coloane corintice elansate, este înãlţat printr-un grup sculptural alcãtuit din douã personaje (un bãrbat şi o femeie), care încadreazã lucarna în care se aflãun ceas. Se presupune cã autorul acestui grup statuar a fost sculptorul Athanasie Constantinescu. Putem bãnui cã cele douã personaje alegorice ar reprezenta alte douã zeitãţi romane: Minerva (zeiţa înţelepciunii) şi Apollo (zeul luminii şi al artelor).

Mãrcile poştale ale emisiunii reproduc imaginile statuilor, astfel: 2,00 leiJustiţia, 3,30 leiComerţul, 3,60 leiIndustria şi 4,50 leiAgricultura. Marca poştalã cu valoarea nominalã de 8,10 lei, reprodusã pe coliţa emisiunii, prezintã imaginea bustului lui Eugeniu Carada din ansamblul statuar al sculptorului Ioan Bolborea.

Aducem mulţumiri conducerii Bãncii Naţionale a României pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.

 

Data Aparitie:2013-09-20

BNR_Statui_box

Acasa
Colecții
Evenimente
Magazin
Search