Romfilatelia aduce în atenția publicului larg, a colecționarilor, a iubitorilor culturii române, o personalitate recunoscută la nivel mondial, argeșeanul Urmuz. Precursor al suprarealismului, Demetru Dem. Demetrescu – Buzău cunoscut cu numele de Urmuz, este ilustrat pe 2 timbre cu valorile nominale de 2,30 lei și 19,50 lei, care redau portretul acestuia în variante diferite, realizate de graficienii Harley Liao din Taiwan și Jorge Luis Cabrera Garcia din Cuba.
Noua emisiune intitulată Anul Urmuz în Argeș va intra în circulație vineri, 17 martie a.c., având ștampila plicului prima zi din Curtea de Argeș, localitatea în care s-a născut artistul în anul 1883, chiar ziua lansării emisiunii de mărci poștale.
Urmuz a fost fiul doctorului Dimitrie Ionescu-Buzău și al Elizei, fiica preotului Filip Pașcanu, care a slujit la Biserica „Sfântul Dumitru” din București. Numele la naștere a fost identic cu al tatălui, dar la școală acesta i-a schimbat patronimul în Dumitrescu. Ulterior, el însuși și-a luat numele Demetru Dem. Demetrescu-Buzău și așa a semnat toată viaţa. Pseudonimul Urmuz, sub care este cunoscut azi în toată lumea, i-a fost dat de Tudor Arghezi, în anul 1922, când i-a publicat prima proză, Pâlnia și Stamate, în „Cugetul românesc”.
A urmat Liceul „Gheorghe Lazăr”, un an facultatea de medicină, a absolvit dreptul în 1907, a funcţionat ca judecător prin localităţi din Argeș, Dâmboviţa și Dobrogea, s-a mutat în București, ca grefier la Înalta Curte de Casaţie, în 1913. În noaptea de 23 noiembrie 1923, s-a sinucis, aparent „fără motiv”, într-un boschet de la Șosea.
A început să scrie prin 1907-1908, iar textele sale au fost citite în familie și prin cafenelele bucureștene. În viaţa boemă a fost atras puternic de muzică, a compus mult, dar partiturile s-au pierdut. În adolescenţă a pictat, fiind fermecat în același timp de sculpturile lui Brâncuși.
A scris puţin, dar are o posteritate absolut impresionantă. Este considerat un precursor al tuturor mișcărilor avangardiste ale secolului XX, iar după al Doilea Război Mondial a fost promovat și tradus în Franţa de însuși Eugen Ionescu, care și l-a asumat ca model. Prima monografie despre el a fost cea a lui Nicolae Balotă: Urmuz, 1970. Între timp, au apărut zeci de volume despre Urmuz și despre opera sa, exegeze, încercări de a-l imita, dramatizări, traduceri în zeci de limbi străine – iar bibliografia avansând în lucrări.
Opera sa a fost strânsă într-o cărticică pentru prima dată de Sașa Pană, în 1930, cu un volum complet, conţinând și traduceri, texte critice, fotografii, sub titlul Pagini bizare. Îi sunt atribuite nouă texte, iar două caiete masive de cugetări i s-au pierdut; se mai păstrează un număr mic de cărţi poștale către familie, câteva scrisori către Tudor Arghezi sau către o misterioasă Domnișoară Marie.
„Urmuz e un scriitor european, un mare cap de serie. Și apoi, ultima concluzie e tocmai aceea că despre Urmuz, cel mai singur între singuri, abia trebuie să stăm de vorbă.”, spunea George Pruteanu.
Romfilatelia mulțumește Domnului Academician Gheorghe Păun și reprezentanților Consiliului Județean Argeș pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
