Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2015 drept Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi.
Pentru a omagia în mod deosebit acest eveniment, Romfilatelia dedică o emisiune de mărci poştale Mănăstirii Nicula şi pelerinajului la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului aflată în acest sfânt lăcaş.
Străveche vatră de spiritualitate ortodoxă şi românească, această mănăstire este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din spaţiul românesc.
Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, construită în stil maramureşan, cu hramul Sfânta Treime, datând din anul 1552.
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, la care vin atâţia oameni în pelerinaj, a fost pictată în anul 1681, de către preotul Luca, din localitatea Iclod.
În anul 1694, satul Nicula trece în proprietatea câtorva mici nobili români localnici. Unul dintre aceştia, Ioan Cupşa, va cumpăra pentru biserica din comunitatea sa icoana Maicii Domnului, de la preotul Luca, pe care o va încredinţa mai apoi mănăstirii din deal.
Într-un proces verbal oficial care rezumă constatările anchetei iniţiate de autorităţile vremii, s-a consemnat: ,,icoana Maicii Domnului cu Pruncul, aflată astăzi la Nicula, a lăcrimat în mod continuu, între 15 februarie şi 12 martie 1699. Astfel a luat fiinţă unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale spiritualităţii şi culturii transilvănene, pelerinajul de la Mănăstirea Nicula.
Între 1712-1714, biserica din lemn a fost restaurată, servind ca lăcaş de cult până în anul 1973, când a fost distrusă de un incendiu. Aceasta a fost înlocuită cu o altă biserică veche din lemn de stejar datând din secolul XVII şi a fost adusă din localitatea Năsal Fânaţe. Acest lăcaş de cult este venerat şi astăzi de mulţimea credincioşilor, care obişnuiesc să înconjoare biserica în coate şi în genunchi, rugându-se cu evlavie Maicii Domnului.
Alături de biserica de lemn se regăseşte biserica mare din cărămidă şi piatră, edificată între anii 1875-1879 şi poartă hramul Adormirii Maicii Domnului. Iconostasul care împodobeşte biserica este sculptat în lemn de tei de către meşterul Samuil Keresteşiu, la 1938 şi are în centru icoana făcătoare de minuni. Atât prin faptul că adăposteşte icoana făcătoare de minuni, cât şi prin forma sa solară, iconostasul, de o rară frumuseţe, fac din aceasta o piesă unicat în Răsăritul ortodox.
Mănăstirea Nicula este astăzi cel mai mare centru de pelerinaj din România. Spre ea se îndreaptă zi de zi lungi convoaie de credincioşi din toate zonele ţării, în duminici şi în sărbători, dar mai ales la sărbătoarea iubită de poporul român, Adormirea Maicii Domnului, numită şi Sfânta Marie Mare, prăznuită la 15 august (zi recunoscută de statul român ca zi de sărbătoare naţională).
În preajma hramului, timp de câteva zile, credincioşii veniţi din toate colţurile ţării, dar şi din afara acesteia, priveghează toată noaptea cu lumânări aprinse, cântând imnuri de laudă, în întâmpinarea zilei celui mai mare praznic al Maicii Domnului, a sărbătorii bisericii şi a icoanei făcătoare de minuni.
Icoana a fost, de-a lungul secolelor, ocrotitoarea şi tămăduitoarea creştinilor români, dar şi a celor de alte confesiuni, care au crezut, cu adevărat, în puterile miraculoase ale Maicii Domnului.
Mai multe copii ale icoanei făcătoare de minuni se regăsesc în muzeul mănăstirii, înzestrat cu o bogată colecţie de icoane pe sticlă ce provin din zonele Nicula, Alba Iulia, Făgăraş, Şcheii Braşovului, precum şi cu icoane pe lemn someşene, dar şi din alte părţi ale Transilvaniei, datând din perioada secolelor XVII-XVIII.
Una din icoanele pe lemn ale Maicii Domnului cu Pruncul, ce datează din aceeaşi perioadă cu icoana făcătoare de minuni pictată de preotul Luca, dar şi cu bisericuţa de lemn, a fost adusă de la parohia Ceaca din jud. Sălaj. Datată stilistic la sfârşitul secolului XVII şi posibil pictată de acelaşi autor ca şi icoana făcătoare de minuni, a fost restaurată de pictorul Andraş din Cluj, la sfârşitul secolului al XVIII-lea (au fost repictate chipurile şi mâinile Maicii Domnului şi ale Pruncului Iisus, alături de ornamentele florale de pe Tronul Maicii Domnului).
O altă copie importantă a icoanei Maicii Domnului cu Pruncul este un basorelief în piatră care datează din anul 1700. Basorelieful se găseşte expus la muzeul mănăstirii, dar face parte din patrimoniul Muzeului Municipal Dej şi reprezintă cel mai fidel icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
O gravură a icoanei făcătoare de minuni este tipărită în Ceaslovul de la Blaj din anul 1751 şi constituie un document de primă importanţă legat de istoria icoanei de la Nicula, prin legenda care o însoţeşte: Icoana Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu care a lăcrimat în Ardeal, în Sfânta Mănăstire de la Nicula, în anul 1699, 4/15 februarie.
Toate icoanele sunt făcătoare de minuni şi ajutătoare omului credincios, însă icoana Maicii Domnului de la Nicula i-a apropiat pe oameni în mod deosebit, atât prin nenumăratele minuni şi vindecări care s-au petrecut acolo, cât şi prin lacrimile minunate pe care icoana le-a vărsat în mod miraculos de mai mult ori.
Minunile săvârşite de icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula cultivă în sufletele credincioşilor care vin la pelerinaj sentimente de apropiere şi de evlavie faţă de aceasta, dar şi simţământul puternic că toţi oamenii suntem fii ai Maicii Domnului.
Pe timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 1,00 lei este ilustrată icoana pe lemn a Maicii Domnului cu Pruncul (sec. XVII), iar pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei este reprodusă imaginea bisericii de lemn de la Mănăstirea Nicula.
Romfilatelia mulţumeşte Înaltpreasfinţiei Sale Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Arhimandritului Nicolae Moldovan, Stareţ al Mănăstirii Nicula, judeţul Cluj, Muzeului Municipal Dej şi Părintelui Siluan Timbuş pentru sprijinul oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Data de aparitie: 2015-08-12
