Pe malul lacului Herăstrău, chiar în mijlocul capitalei României, vizitatorul de pretutindeni are bucuria de a întâlni un „sat” adevărat, cu monumente şi artefacte din sec. al XVII-lea, până la începutul sec. XX, unde construcţii reprezentative provenite din importante zone etnografice au prins o nouă viaţă la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Muzeul Satului a fost creat în anul 1936 din iniţiativa profesorului Dimitrie Gusti fiind unul dintre primele muzee etnografice din lume.
Emisiunea de mărci poştale Anotimpuri la Muzeul Satului, pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie, ilustrează imagini ale monumentelor în fiecare anotimp.
Pentru fiecare casă s-a ales un anotimp şi pentru fiecare anotimp o poveste.
Romfilatelia vă invită într-o călătorie prin cele patru anotimpuri, înapoi în timp, în copilărie, pe uliţele satului, să ne bucurăm de verdele crud al primăverii, să ne odihnim pe prispa casei în toiul verii, toamna la culesul roadelor şi iarna să ieşim la colindat pe uliţele satului.
Timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei reproduce imaginea Bisericii „Sfinţii Voievozi” din satul Răpciuni, comuna Hangu-judeţul Neamţ, care a intrat în colecţia Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în anul 1958.
Biserica a fost construită în anul 1773, în vremea voievodului Grigore Ghica, dată crestată în lemn cu caractere chirilice pe ancadramentul uşii intrării din pridvor şi în pronaos.
Valoarea artistică a bisericii este întregită de ansamblul picturii murale, realizat în două etape: pictura iniţială, mai simplă, şi pictura de pe peretele nordic al pronaosului.
Biserica este şi locul unde erau consemnate toate întâmplările importante din viaţa satului. Interesante sunt inscripţiile cu litere chirilice din pridvor care amintesc de ierni bogate în precipitaţii şi veri secetoase, ori de evenimente mai puţin obişnuite cum a fost, de pildă, venirea lăcustelor în anul 1847.
Timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei reproduce imaginea Gospodăriei Jurilovca din judeţul Tulcea, 1898.
Ansamblul gospodăriei Jurilovca are specific lipovenesc, locuitorii acestei zone având ca ocupaţii principale pescuitul şi viticultura.
Casa, cu toate anexele gospodăreşti a fost adusă în muzeu în anul 1963 din comuna Jurilovca, localitate situată pe malul lacului Razim.
Interioarele încăperilor se caracterizează prin aceeaşi policromie, rezultată din prezenţa covoarelor şi cuverturilor, a plăpumilor realizate din bucăţi de pânză industrială, a sobelor cu muluri colorate, a picturii populare pe lemn, sticlă sau carton, a perdelelor croşetate, a mobilierului şi ţesăturilor.
Stilul constructiv, elementele decorative şi prezenţa masivă a uneltelor de pescuit, fac din gospodăria Jurilovca un document valoros de viaţă şi muncă a unei populaţii care şi-a găsit în România a doua sa patrie.
Timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei reproduce imaginea Gospodăriei Şurdeşti, Maramureş, secolul al XVIII-lea.
Gospodăria transferată în muzeu în anul 1967 datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, provenind din Ţara Lăpuşului.
În concordanţă cu mediul geografic şi cu evoluţia istorică şi înfuncţie de condiţiile social-economice, satul Şurdeşti s-a dezvoltatca sat de tip răsfirat, reprezentativ pentru aşezările româneşti din zona colinară.
Modul de aşezare al construcţiilor – şura cu grajd, la intrareaîn gospodărie, spre uliţă şi casa, plasată în a doua parte a curţii – înscrie structura gospodăriei în tipul de „curte dublă”, specifică satelor cu economie pastoral – agricolă.
Timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei reproduce imaginea Gospodăriei din Chiojdu-Mic, judeţul Buzău, secolul al XVIII-lea. Casa este înălţată pe o impunătoare temelie din zidărie de piatră de râu, în care sunt adăpostite pivniţa şi încăperea cu unelte. Pereţii casei sunt realizaţi din bârne rotunde de brad, cu diametrul mic, aşezate în cununi orizontale.
Acoperişul în patru ape are învelitoare din şiţă măruntă, aşezată în „solzi de peşte”. Principalele elemente decorative, realizate prin cioplire şi crestare, apar la grinzile şi stâlpii foişorului şi la pălimarul prispei.
Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
