Romfilatelia, societatea specializatã în editarea şi comercializarea mãrcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea de timbre Aniversãri Personalitãţi.
Gustave Eiffel (1832-1923), este ilustrat pe imaginea timbrului cu valoarea nominalã de 60 Bani. Inginer francez, acesta a fost renumit pentru contribuţia deosebitã privind dezvoltarea construcţiilor metalice, prin înlocuirea fontei cu oţelul în executarea a numeroase poduri şi construcţii. A construit nenumãrate poduri, viaducte şi grandioase lucrãri metalice, una dintre cele mai cunoscute fiind structura de rezistenţã a Statuii Libertãţii din New York. A realizat construcţii pe mai toate continentele. Dar cea mai reprezentativã lucrare a sa rãmâne Turnul Eiffel, construcţie metalicã ridicatã la Paris cu ocazia Expoziţiei Universale din 1889, expoziţie dedicatã împlinirii a o sutã de ani de la Revoluţia Francezã. Construcţia turnului a durat din 1887 pânã în 1889. Ca o recunoaştere a meritelor sale, Gustave Eiffel a primit din partea statului francez Legiunea de Onoare, ce i-a fost înmânatã în cadrul unei ceremonii speciale, chiar pe îngusta platformã construitã aproape de vârful turnului. Turnul are 320 de metri, la care se adaugã şi antena emiţãtorului TV. Chiar şi dupã mai bine de o sutã de ani, La Tour Eiffel, a rãmas un simbol al Parisului şi deopotrivã al Franţei.
Maria Cuţarida – Crãtunescu (1857-1919), ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 80 Bani, a fost prima femeie medic din România. S-a nãscut la Cãlãraşi şi a studiat medicina în Franţa unde, în anul 1884, la Montpellier, şi-a luat doctoratul. A dus o bogatã activitate pentru ocrotirea copiilor defavorizaţi, înfiinţând în anul 1897, Societatea Maternã. Dupã doi ani, în 1899, a înfiinţat prima creşã de fabricã din România. Prin convingerile şi acţiunile sale dedicate emancipãrii femeilor a fost privitã ca o importantã militantã feministã. Un portret în ulei al Mariei Cuţarida se aflã la Spitalul de copii „Grigore Alexandrescu“.
Virginia Woolf (1882-1941), ilustratã pe timbrul cu valoarea nominalã de 2,10 Lei, a fost o scriitoare britanicã, reprezentantã a genului romanului psihologic, care a îmbogãţit tehnica narativã. Virginia Woolf (nãscutã Virginia Stephen) s-a nãscut la Londra, a crescut şi şi-a desãvârşit educaţia într-o familie victorianã clasicã. În 1895, în urma morţii mamei, a fãcut primul episod de depresie afectivã dintr-o lungã serie ce i-a urmat. Dupã moartea tatãlui sãu (Sir Leslie Stephen, redactor şi critic literar) în 1904, s-a mutat împreunã cu sora sa Vanessa într-o casã din Bloomsbury, unde s-a format cercul de intelectuali cunoscut sub numele de Bloomsbury Group. Virginia Woolf şi-a început cariera de scriitoare în 1905, publicând în suplimentul literar al ziarului The Times. În 1912 se cãsãtoreşte cu Leonard Woolf, funcţionar şi teoretician politic. Primul ei roman, The Voyage Out, este publicat în anul 1915. Urmeazã o serie de romane şi de eseuri care îi asigurã succesul, atât la marele public cât şi la criticã. Printre operele sale amintim Camera lui Jacob, Doamna Dalloway, Spre Far, Valurile, Între acte. În 1941, se sinucide, aruncându-se în apele râului Ouse din apropierea casei sale din Rodmell.
Nicolae Titulescu (1882-1941), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,50 Lei, a fost un renumit om politic şi diplomat român. Strãlucit orator, a devenit academician în 1935. Este socotit ca fiind unul dintre cei mai mari diplomaţi europeni din perioada interbelicã. A fost Ministru de Externe al României între anii 1927-1928 şi 1932-1936. Între 1920 şi 1936 a fost delegat permanent al României la Liga Naţiunilor al cãrui Preşedinte a fost ales de douã ori consecutiv în 1930 şi 1931. A dus o activitate diplomaticã intensã pentru întãrirea securitãţii şi integritãţii teritoriale a României. A fost îndepãrtat din guvern de cãtre regele Carol I şi a emigrat în Franţa, unde a şi murit. „Acest ministru al unei ţãri mici face o politicã în stil mare. În politica externã e îmbarcat pe o firavã luntrişoarã pe care o conduce ca pe un vapor mare, în politica internã stã cãlare pe o scândurã putrezitã, cãreia pânã la urmã îi dã o stabilitate de stâncã“ spunea despre acest ilustru „ministru al Europei“, cum a fost el denumit de presa vremii, Edouard Herriot, prim ministru al Franţei, una dintre personalitãţile de prim rang ale celei de-a treia Republici Franceze.
Data Aparitie:2007-02-23
