În anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia cinsteşte marile valori culturale ale României prin emisiunea de mărci poştale Aniversări culturale 2018: Filarmonica „George Enescu” Bucureşti, 150 ani; Ateneul Român, 130 ani; Festivalul „George Enescu”, 60 ani. Pe cele trei timbre ale emisiunii sunt reproduse portretele unor personalităţi care au contribuit la grandoarea muzicii clasice româneşti: George Enescu (1881-1955), cel mai cunoscut compozitor român, pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei, Eduard Wachmann (1836-1908), fondatorul Filarmonicii, pe timbrul cu valoarea nominală de 4,5 lei şi Albert Galleron (1846-1930), arhitectul Ateneului Român, pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei.
Filarmonica „George Enescu” a fost fondată în aprilie 1868, la iniţiativa dirijorului şi compozitorului Eduard Wachmann, unul dintre cei mai apreciaţi artişti ai vremii, cu o activitate de 35 de ani în domeniul muzicii clasice româneşti. Primul concert a avut loc la 15 decembrie 1868, sub bagheta iniţiatorului său. În timp, Wachmann şi Filarmonica au reuşit să dezvolte cultura muzicală a elitelor româneşti şi să popularizeze capodoperele muzicii clasice.
În cei 150 de ani de activitate, nume ca Eduard Wachmann, George Enescu, George Georgescu, Constantin Silvestri, Sergiu Celibidache, Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Christian Badea alcătuiesc o continuitate a excelenţei în arta dirijorală românească. În perioada de glorie interbelică, practic nu a existat dirijor sau solist important care să nu fi concertat la Bucureşti. După 1990, Sergiu Celibidache a devenit directorul de onoare al Filarmonicii, iar nume precum Sergiu Comissiona, Lawrence Foster, Heinrich Schiff, Seiji Ozawa, David Jimenez Carreras şi Maxim Vengerov, au readus strălucirea de odinioară a concertelor de muzică clasică.
Edificiu-simbol al culturii naţionale, Ateneul Român a fost construit în inima Bucureştilor în urmă cu 130 de ani (1886-1888). Originile instituţiei se regăsesc în anul 1865, când Constantin Esarcu, Vasile Alexandrescu Urechea şi Nicolae Kretzulescu au înfiinţat Societatea Literară „Ateneul Român”, cu scopul educării claselor sociale de mijloc, prin intermediul unor cursuri şi conferinţe publice.
Palatul Ateneului Român s-a clădit cu banii dintr-o subscripţie publică, folosindu-se sloganul „Daţi un leu pentru Ateneu!”. Creatorul acestui aşezământ de cultură este arhitectul francez Albert Galleron, celebru în epocă pentru edificiile publice şi private pe care le-a construit, printre care vechiul palat al Băncii Naţionale a României. Galleron a colaborat pentru construcţia Ateneului cu cei mai apreciaţi arhitecţii români ai timpului, printre care Alexandru Orăscu, Ion Mincu, Ion Socolescu, Grigore Cerkez etc. Inspirat din vechile temple greceşti, edificiul surprinde la prima vedere printr-o colonadă istorică ce susţine un fronton triunghiular. Acustica excepţională a Ateneului Român a plasat sala de concerte printre cele mai reuşite construcţii de acest gen din lume.
Grandoarea edificiului este suplimentată şi de fresca din sala de concerte, care ilustrează momentele emblematice ale istoriei naţionale. Opera îi aparţine lui Costin Petrescu (1872-1954), un artist remarcabil în tehnica picturii murale, care a realizat în perioada interbelică fresce de mari dimensiuni pentru edificii publice şi religioase. Tot el a conceput şi mantia regală pe care Regele Ferdinand I a purtat-o la Încoronarea de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922. Veşmântul a fost inspirat din costumul de gală al domnitorilor medievali români.
Fresca de la Ateneul Român înfăţişează 25 de episoade importante din istoria romanilor, începând cu venirea romanilor şi înfruntarea cu dacii, formarea poporului român, faptele de vitejie ale voievozilor medievali, până la crearea României moderne şi Marea Unire din 1918.
Festivalul Internaţional „George Enescu” este cea mai prestigioasă manifestare muzicală găzduită de România. Prima ediţie a avut loc în septembrie 1958, după trei ani de la moartea lui George Enescu. La evenimentul inaugural au participat nume mari ale muzicii clasice mondiale, precum violoniştii Yehudi Menuhin şi David Oistrah, sau dirijorii Sir John Barbirolli şi Carlo Felice Cillario. În anii ’70, anvergura internaţională a festivalului s-a diminuat, însă odată cu ediţia din 1991 au reapărut în repertoriu nume mari ale muzicii clasice mondiale.
Pe vinietele minicolilor este reprodus unul dintre afişele primei ediții a Festivalului „George Enescu”, precum şi portretele lui Constantin Silvestri (1913-1969), unul dintre cei mai importanţi dirijori ai secolului al XX-lea şi cel al lui Constantin Esarcu (1836-1898), iniţiator al Societăţii Literare „Ateneul Român”. Manşeta minicolilor ilustrează fresca din sala de concerte a Ateneului Român.
Romfilatelia mulţumeşte Filarmonicii „George Enescu” Bucureşti, Bibliotecii Academiei Române şi Muzeului Naţional „George Enescu” pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale, precum şi fotografilor Lucian Tudose şi Ioana Chiriţă.
