Anul 2008 marchează împlinirea a 500 de ani de la apariţia Liturghierului lui Macarie, prilej cu care Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale „500 de ani de la tipărirea primei cărţi pe teritoriul României“.
Dezvoltarea scrisului şi a tipăriturilor pe teritoriul românesc începe cu prima formă de scriere „pictografică“, asemănătoare celei mai vechi scrieri din lume, cea sumeriană, şi continuă în tăbliţele de lut ars. Acest suport, ca şi vasele de lut, scoarţa de copac sau pergamentul, s-au folosit până în momentul descoperirii hârtiei când au apărut şi primele mori de hârtie.
Secolul al XVI-lea se remarcă prin apariţia în ţara noastră a celor mai importante manuscrise şi tipărituri.
Dintre acestea merită menţionate, ca manuscrise de excepţie, primul text românesc scris ce s-a păstrat, şi anume „SCRISOAREA LUI NEACŞU DIN CÂMPULUNG“, adresată în 1521 judelui Braşovului Hans Benkner, precum şi lucrarea cu textul în limba slavonă „ÎNVĂŢĂTURILE LUI NEAGOE BASARAB CĂTRE FIUL SĂU TEODOSIE“.
Prima carte ieşită de sub teascurile unei tiparniţe, pe teritoriul României, este „LITURGHIER“ tipărită de ieromonahul Macarie, în 1508.
Istoria începutului de veac XVI s-a deschis pentru Ţara Românească, cu domnia lui Radu cel Mare (1495-1508), domn bun, drept, înţelept.
Primind o educaţie aleasă, ca orice vlăstar domnesc din acea vreme, Radu cel Mare şi-a legat numele de tipărirea primei cărţi pe teritoriul României.
Pentru a consolida prestigiul Bisericii ca principal sprijin al statului, domnul l-a adus în ţară pe călugărul Macarie, ieromonah sârb din Muntenegru, format ca meşter tipograf la Veneţia (unde se tipăreau şi cărţi în slavonă), care tipărise deja 5 cărţi (la Cetinje între 1493 şi 1495).
În tipografia domnească de la Mănăstirea Dealu condusă de Macarie s-au tipărit primele cărţi: „LITURGHIER“ (1508), „OCTOIH“ (1510) şi „EVANGHELIAR“ (1512), toate în limba slavonă, folosită atunci, în cancelariile domneşti şi în serviciile religioase, ca limbă oficială.
Astăzi, în ţară, se află 5 exemplare ale Liturghierului lui Macarie: trei la Biblioteca Academiei Române – Secţia de carte rară – (exemplarul unicat şi dubletul fiind legate în piele şi lemn)- unul la Biblioteca Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu şi unul la Biblioteca Centrală de Stat din Bucureşti. Un exemplar se află în străinătate, la Belgrad, la Narodna Biblioteka Srbije.
Liturghierul din 1508 are 128 de foi (256 pagini), e numerotat pe caiete, cuprinde 6 frontispicii (în 3 variante), literele iniţiale sunt ornate, iar pe pagină sunt 15 rânduri în text negru şi roşu.
Ca toate liturgherierele slave, manuscrise şi tipărite în Ţara Românească şi Moldova veacurilor al XVI-lea şi al XVII-lea, „Liturghier“ tipărit de Macarie cuprinde în chip obligatoriu cele trei liturghii ortodoxe: a lui Ioan Gură de Aur, a lui Vasile cel Mare şi a celor „înainte sfinţite“, precedate de tipicul liturghiei, cuprinzând „slujba diaconului“. Liturghierul lui Macarie începe însă cu cuvântarea lui Vasile cel Mare către preoţi, textul cărţii având pe ultima foaie epilogul editorului, care, după obiceiul epocii, reprezenta introducerea la carte, unele rugăciuni adăugate la sfârşit fiind foarte rare.
Marca poştală a emisiunii cu valoarea nominală de 4,30 Lei reproduce imaginea unei pagini din Liturghier, bogat ornamentată, cu text roşu.
Marca poştală a coliţei filatelice cu valoarea nominală de 9,10 Lei reproduce două pagini din Liturghier, bogat ornamentate, cu text roşu şi negru, iar pe manşeta coliţei se află imaginea domnului Radu cel Mare, ctitorul Mănăstirii Dealu din Târgovişte, unde s-a tipărit cartea.
Mulţumim conducerii Bibliotecii Metropolitane Bucureşti pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Data de aparitie: 2008-06-25
