La 24 ianuarie 1859, în filele de istorie ale ţinuturilor româneşti este înscris un important eveniment sub titlul de “Unirea Principatelor”. Două ţinuturi istorice ale vechii Dacii se reuneau într-o singură ţară, cunoscută, începând cu anul 1862, sub numele de România.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi marii oameni politici ai vremii au trecut de la primele momente ale înfăptuirii Unirii la elaborarea unui larg program de reforme administrative, menite să aducă România în rândul ţărilor moderne ale Europei şi ale lumii.
Promotor al unor transformări progresiste, precum Reforma Agrară sau Reforma Învăţământului, în scurt timp de la înfăptuirea Unirii Principatelor, la 24 ianuarie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulga noua lege de înfiinţare a Curţii de Conturi, instituţie care prelua toate dosarele şi registrele fostului Minister de Control.
Competenţa Curţii de Conturi cuprindea în principal prevederi legislative de inspiraţie europeană, regăsite în practica Belgiei.
Ideea preluării modelului belgian reprezenta dorinţa de stabilitate şi progres, fiind susţinută de Camera Legislativă a României, ulterior promovată în momentul elaborării şi adaptării Constituţiei din 1866.
În decretul de promulgare a Legii de înfiinţare a Curţii de Conturi este definit rolul acestei instituţii ca “voind a da o garanţie mai mult ţării despre dorinţa noastră ca întrebuinţarea banilor publici să fie supusă unui control, pe cât de serios, pe atât de neatârnat de orice bănuieli de înrâurire din partea agenţilor însărcinaţi cu manipularea bugetului.”
Curtea de Conturi avea ca menire principală exercitarea controlului gestiunii finanţelor publice, urmărind garantarea administrării legale, corecte şi sistematice a acestora, în vederea satisfacerii intereselor de ordin general ale statului.
Din dorinţa de a scoate noua instituţie de sub influenţa politicului, s-a acreditat ideea numirii pe viaţă a membrilor Curţii şi nu pe durata unei legislaturi. Angajarea unui personal cu o pregătire profesională de excepţie şi aprobarea unui sistem de salarizare stimulativ, urmărea, de asemenea, o stabilitate a instituţiei, ce avea să se reflecte într-o activitate dinamică şi eficientă.
Importanţa şi prestigiul Curţii de Conturi au impus în timp edificarea unui sediu propriu, care să răspundă exigenţelor şi competenţelor profesionale. Ca urmare, sub conducerea arhitecţilor C.A. Băicoianu şi N. Cerchez (aceiaşi care au proiectat şi finalizat clădirea Băncii Naţionale a României), a fost edificată în stil neoclasic o clădire monumentală care se remarcă prin regularitate, echilibru, distincţie şi masivitate. Această nouă construcţie amplasată în Bucureşti, pe Calea Griviţei, a fost inaugurată la 11/23 mai 1899, în prezenţa Regelui Carol I şi a Principelui Ferdinand.
Curtea de Conturi şi-a desfăşurat activitatea fără întrerupere, iar funcţionarea sa a fost supusă transformărilor legislative din anii 1874, 1895 şi 1929 care au vizat schimbări impuse de extinderea atribuţiilor sau reorganizarea schemei de personal. Desfiinţată în 1948 de către regimul comunist, Curtea de Conturi a fost reînfiinţată prin Legea nr. 94/1992.
În anul 2002, competenţele Curţii de Conturi au fost redefinite şi lărgite, conform standardelor de audit din Uniunea Europeană.
La 150 de ani de la înfiinţare, instituţia se prezintă azi ca un organism modern şi eficient, care urmăreşte cu profesionalism şi obiectivitate folosirea corectă, în condiţii de performanţă, a banului public.
La ceas aniversar, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României, alcătuită din trei valori.
Marca poştală cu valoarea nominală de 2,40 lei ilustrează sigla Curţii de Conturi a României.
Pe timbrul coliţei emisiunii şi pe cel al seriei, cu valoarea nominală de 4,50 lei, este prezentată imaginea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în timpul domniei căruia s-a emis decretul de înfiinţare al Înaltei Curţi de Conturi.
Manşeta coliţei reproduce imaginea Palatului Înaltei Curţi de Conturi, inaugurat în luna mai 1899, conform Actului semnat de Regele Carol I al României.
Romfilatelia aduce mulţumiri Curţii de Conturi a României pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Data de aparitie: 2014-06-06
