Romfilatelia, societatea specializată în editarea şi comercializarea mărcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea filatelică 110 ANI DE LA PUNEREA PIETREI DE TEMELIE A PALATULULUI CEC.
Pe locul unde astăzi se înalţă clădirea monumentală a Palatului CEC, exista vestita Mănăstire Sf. Ioan cel Mare, ctitorie din secolul al XVI-lea a Buzeştilor.
Între anii 1702-1703, domnitorul Constantin Brâncoveanu a restaurat-o, devenind astfel ultimul ctitor al aşezământului monahal. Cu timpul s-a degradat şi, ca urmare a acestui fapt, mănăstirea a fost demolată la sfârşitul secolului al XIX-lea.
În prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta, pe 8 iunie 1897, a fost pusă piatra de temelie a Palatului. Alături de familia regală, au mai participat membrii guvernului condus de Dimitrie A. Sturza, Ion C. Brătianu, ministru la Departamentul Lucrărilor Publice, G. Cantacuzino, ministru la Departamentul Finanţelor şi C.F. Robescu, primarul Bucureştilor.
Începute încă din primăvara anului 1895, lucrările au fost finalizate în anul 1900. Planurile proiectului palatului poartă semnătura arhitectului francez Paul
Gottereau, absolvent al Şcolii de Arte Frumoase de la Paris, iar execuţia a fost încredinţată antreprenorului Ion Socolescu.
Cu evidente elemente specifice academismului francez de la sfârşitul secolului XIX, Palatul CEC ajunge în scurt timp imaginea cu care toată lumea va identifica
instituţia. Bine proporţionat, edificiul are o faţadă simetrică în mijlocul căreia se deschide intrarea, scoasă în evidenţă printr-o monumentală arcadă în plin centru, susţinută de o parte şi de alta de câte două coloane gemene, în stil compozit.
Cele patru volume de colţ, decorate cu frontoane şi steme, sunt acoperite de cupole în stil renascentist. O cupolă mult mai mare acoperă Holul Central al edificiului, în care au funcţionat, până în anul 1999, ghişee bancare ale CEC.
O atenţie deosebită a fost acordată Sălii de Consiliu, aflată la nivelul superior al Palatului, având plafonul pictat de artistul Michel Simonidy, reprezentând „Fortuna distribuind bunurile sale după obţinerea Independenţei“. Pânza cu aceeaşi temă a fost expusă la Expoziţia Internaţională de la Paris, din anul 1900, în Pavilionul României, obţinând prima medalie de argint.
Pe pereţii laterali ai Sălii de Consiliu sunt patru picturi monumentale, reprezentând pe Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I şi Regina
Maria, opere de artă restaurate de pictorul Valentin Tănase în anul 2005, după picturile originale realizate de Michel Simonidy şi profesorul Costin Petrescu
(distruse în 1948). Decoraţia judicioasă a faţadelor şi echilibrul volumelor care îl compun fac din acest palat un interesant monument de arhitectură al oraşului
Bucureşti, odinioară „Micul Paris“ al Estului.
Emisiunea filatelică a fost realizată cu sprijinul Casei de Economii şi Consemnaţiuni.
Data de aparitie: 2007-06-08
