Cu ocazia împlinirii unui secol de la punerea bazelor biospeologiei de către marele savant român de recunoaştere mondială, Emil Racoviţă, Romfilatelia, societatea specializată în editarea şi comercializarea mărcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea de timbre 100 DE ANI DE LA PUNEREA BAZELOR BIOSPEOLOGIEI DE CĂTRE SAVANTUL ROMÂN EMIL RACOVIŢĂ.
Speologul şi biologul român Emil Racoviţă s-a nãscut la Iaşi pe data de 15 noiembrie 1868. Pasiunea sa pentru ştiinţele naturale a fost stârnitã de profesorul Grigore Cobãlcescu, în timpul cât a studiat la liceul „Institutele Unite“ din Iaşi. Îndeplinind iniţial dorinţa tatãlui sãu, Emil Racoviţã a urmat Facultatea de Drept din Paris, ca apoi sã renunţe în favoarea vocaţiei ce îi era destinatã. Astfel, tânãrul Racoviţã a absolvit Facultatea de Ştiinţe din Sorbona, avându-l ca profesor de zoologie pe renumitul om de ştiinţã Henri de Lacaze-Duthiers.
În 1896, Racoviţã devine cunoscut printre oamenii de ştiinţã europeni, obţinând titlul de doctor, cu o remarcabilã lucrare (Le lobe céphalique et l’encéphale des anélides polychétes-Paris).
În perioada 1897-1899 pe care şi-o petrece împreunã cu Amundsen la bordul navei „Belgica“, în cadrul Expediţiei Antarctice Belgiene, Racoviţã strânge 1.600 de specimene zoologice şi botanice. Aceastã colecţie îi permite ca, la întoarcere, sã publice o importantã lucrare despre cetacee.
Pe 1 noiembrie 1900 devine director-adjunct al Laboratorului Oceanologic „Arago“ din Banyuls-sur-Mer, Franţa, înfiinţat cu 20 de ani în urmã. În 1904, Racoviţã face o descoperire crucialã, ce îi va influenţa restul vieţii. Noile specii de crustacee, gãsite în peştera Cueva del Drach din Mallorca, îl vor pasiona în asemenea mãsurã încât va renunţa la cercetarea oceanologicã pentru a se dedica ecosistemelor subterane. Publicarea lucrãrii sale „Eseu asupra problemelor biospeologice“,
în 1907, marcheazã naşterea biospeologiei, definitã de acesta ca fiind ştiinţa formelor de viaţã din mediul subteran (peşteri şi pânze freatice).
În 1920 se întoarce în România, pentru a înfiinţa la Cluj primul institut de speologie din lume, unde a rãmas director pânã în 1947.
O altã lucrare importantã a sa este „Speologia“, publicatã în 1927.
Emil Racoviţã a ocupat şi funcţia de Preşedinte al Academiei Române (1926-1929), ca apoi, între anii 1929-1930, sã fie numit Rector al Universitãţii din Cluj, unde a predat primul curs de biologie generalã din România. Lucrarea „Evoluţia şi problemele ei“, apãrutã în 1929, abordeazã în mod foarte original teoria evoluţionistã, dezvoltând o perspectivã filogeneticã şi sistematicã asupra evoluţiei animalelor subterane. Urmãrind îndeaproape ţelul sãu, de a înţelege istoria naturalã a mediului subteran, a obţinut rezultate remarcabile prin programul sãu biospeologic: a explorat 1.200 de peşteri în Europa şi
Africa, a strâns o colecţie de 5.000 de animale subterane şi a publicat peste 66 de lucrãri despre fauna subteranã, însumând aproape 6.000 de pagini.
Omul de ştiinţã Emil Racoviţã moare în 1947, la 79 de ani, înainte sã reorganizeze Institutul de la Cluj.
Mare iubitor al naturii ţãrii, Emil Racoviţã este unul dintre iniţiatorii ocrotirii monumentelor naturii din România.
Timbrul cu valoarea nominalã de 40 Bani ilustreazã interiorul Peşterii Piatra Altarului din Munţii Bihorului.
Timbrul cu valoarea nominalã de 1,60 Lei îl prezintã pe Emil Racoviţã, întemeietorul primului institut de speologie din lume.
Timbrul cu valoarea nominalã de 7,20 Lei reprezintã craniul şi reproducerea imaginii speciei Ursus spelaeus.
Timbrul cu valoarea nominalã de 8,70 Lei reprezintã un crustaceu (Typhlocirolana moraguesi), descoperit de Emil Racoviţã în 1905, în lacul cu apã dulce din Peştera Diavolului, din insula Mallorca-Baleare.
Imaginea de pe plicul „prima zi a emisiunii“ ilustreazã cel mai faimos şi rar vertebrat adaptat la viaţa de peşterã. Este orb şi depigmentat. Trãieşte în unele peşteri din Alpii Dinarici.
Data de aparitie: 2007-01-19
