Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la aderarea României la NATO, Romfilatelia introduce în circulaţie o emisiune de mărci poştale dedicată acestui eveniment.
Decizia istorică din anul 2002, adoptată în cadrul Summit-ului NATO de la Praga, a marcat intrarea României într-o nouă etapă, prin adresarea invitaţiei de a începe negocierile de aderare la Alianţa Nord-Atlantică.
România a dobândit statutul de Aliat în 2004. După ce, la 29 martie 2004, la Washington, a fost depus instrumentul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord, la 2 aprilie 2004 a avut loc, la Bruxelles, ceremonia arborării drapelului de stat la Cartierul general al NATO şi reuniunea miniştrilor de externe Aliaţi, marcând simbolic aderarea ţării noastre la Alianţă.
La un deceniu de la acest moment, profilul României în NATO reflectă continuitate, coerenţă şi dinamism în susţinerea intereselor naţionale în materie de securitate. România este un Aliat respectat, având contribuţii substanţiale în domenii importante pentru securitatea euro-atlantică. România şi-a menţinut implicarea activă în fundamentarea deciziilor NATO pe dimensiunile civilă şi militară, pe întreg parcursul procesului de maturizare organizaţională şi operaţională. Găzduirea de către ţara noastră a Summit-ului NATO din 2008 a reprezentat o confirmare a eforturilor României de a deveni furnizor net de securitate.
România a fost şi continuă să fie prezentă alături de Aliaţi în operaţiile şi misiunile NATO, menite să promoveze stabilitatea şi securitatea la nivel global. Participarea militarilor şi a experţilor români a fost de-a lungul anilor distinct notată din perspectiva nivelului înalt de pregătire şi profesionalism, de către oficialii NATO şi liderii comunităţii euro-atlantice.
România a contribuit la procesul de stabilizare a Afganistanului încă din 2002, când ţara noastră s-a alăturat coaliţiei conduse de SUA, având drept scop reinstaurarea libertăţii în Afganistan şi înlăturarea terorismului din această ţară. După preluarea de către NATO a Forţei Internaţionale pentru Asistenţă de Securitate (ISAF), în 2003, România şi-a sporit gradual contribuţia la efortul Alianţei, situându-se în mod constant între statele care au contribuit semnificativ cu trupe, în paralel cu menţinerea participării la operaţia Enduring Freedom, condusă de SUA. De-a lungul celor peste 13 ani de eforturi în direcţia stabilizării şi a reconstrucţiei Afganistanului, 21 de militari români şi-au sacrificat viaţa. Ţara noastră s-a implicat activ şi în programe de pregătire, punând la dispoziţia Misiunii NATO de Instruire din Afganistan (NTM-A) instructori militari şi jandarmi.
România a subliniat, în mod constant, preocuparea pentru regiunea Balcanilor de Vest. În acest spirit, ţaranoastră s-a alăturat eforturilor de stabilizare a regiunii în contextul Misiunii NATO Kosovo Force (KFOR), creată în 1999.
România a susţinut, atât din perspectivă politică, cât şi din punct de vedere operaţional, activitatea Misiunii NATO de instruire a forţelor de securitate irakiene (NTM-I) şi, ulterior, activitatea Celulei de Tranziţie NATO. A detaşat personal diplomatic în cadrul NTM-I şi a realizat donaţii în vederea asigurării securităţii alegerilor din Irak, contribuind, totodată, şi la antrenarea ofiţerilor irakieni în cadrul structurilor de resort româneşti.
România a participat la operaţiunea Unified Protector (OUP) din Libia cu o unitate navală şi a pus la dispoziţia comandamentului Aliat ofiţeri de stat major pe toată durata operaţiunilor.
România participă la eforturile NATO de combatere a terorismului, eforturi vizând creşterea capacităţii de reacţie şi cunoaşterea cât mai amănunţită a fenomenului şi ameninţărilor teroriste, precum şi în scopul dezvoltării unor modalităţi adecvate de răspuns.
Totodată, în deceniul care a trecut, România a susţinut importanţa menţinerii atenţiei Alianţei faţă de parteneriatele din vecinătatea estică a NATO, cu accent pe regiunea extinsă a Mării Negre şi Balcanii de Vest. România a contribuit la consolidarea parteneriatelor NATO inclusiv prin implicarea activă în reţeaua ambasadelor Punct de Contact NATO (CPE) în ţările partenere. Din 2005 şi până în prezent, ţara noastră şi-a asumat mandate CPE în RepublicaMoldova, Azerbaidjan şiGeorgia. Astăzi, România se poate considera un Aliat cu expertiză în acest domeniu, fapt care îi permite să îndeplinească, în paralel, responsabilităţile CPE în două state partenere, Georgia şi Azerbaidjan, în perioada 2013 – 2014.
Cândva ea însăşi stat aspirant, România de astăzi rămâne un susţinător activ al politicii NATO a uşilor deschise, fiind pregătită în a împărtăşi experienţa sa ţărilor aspirante, care au capacitatea de a îndeplini obiectivele cerute de aderarea la comunitatea de principii şi valori care formează Alianţa Atlanticului de Nord. România a susţinut, în mod constant, aprofundarea cooperării NATO şi procesul de integrare euro-atlantică al statelor din Balcanii de Vest şi Caucazul de Sud, zonă aflată la frontierele ţării noastre şi ale Alianţei.
Noul Concept Strategic al NATO, adoptat cu prilejul Summit-ului de la Lisabona (19-20 noiembrie 2010) şi la a cărui elaborareţara noastră a contribuit nemijlocit, a fost pe deplin asumat de România.
Domeniile de interes particular pentru ţaranoastră, cum ar fi apărarea antirachetă, securitatea energetică, parteneriatele, politica NATO a uşilor deschise au fost promovate corespunzător printre priorităţile NATO.
Dezvoltarea unei capacităţi de apărare a populaţiilor şi teritoriilor statelor Aliate împotriva atacurilor cu rachete balistice este un element-cheie în asigurarea securităţii colective. Participarea ţării noastre la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă reprezintă un succes, care contribuie semnificativ la consolidarea poziţiei României de Aliat de încredere la nivelul NATO. Proiectul bilateral dezvoltat alături de SUA reprezintă o contribuţie valoroasă la dezvoltarea sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Operaţionalizarea Facilităţii Antirachetă din cadrul Bazei Militare Deveselu la orizontul anului 2015 va permite extinderea protecţiei împotriva ameninţărilor cu rachete balistice asupra teritoriului Aliat din Europa.
Natura exclusiv defensivă a sistemului antirachetă şi conformitatea utilizării sale cu normele Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt prevăzute explicit în Acordul româno-american privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, din 13 septembrie 2011.
În acest fel, este reflectată voinţa României şi a SUA de a contribui la asigurarea apărării colective legitime a Aliaţilor, în scopul mai larg al menţinerii păcii şi securităţii internaţionale.
Susţinând asumarea unui rol ambiţios al NATO în sfera securităţii energetice, România a urmărit să-şi promoveze interesele în acest domeniu, menţinând o strânsă legătură cu ţările partenere, în special cu cele din zona Mării Negre şi a Mării Caspice.
România a fost şi continuă să fie interesată în realizarea unui cadru consolidat de acţiune al NATO pe linia apărării împotriva ameninţărilor cibernetice, implicându-se activ în proiectele Aliate dedicate dezvoltării capabilităţilor în domeniu.
Nu în ultimul rând, contribuţia importantă a României este reflectată şi de nivelul ridicat de expertiză al oficialilor şi funcţionarilor români din cadrul Secretariatului Internaţional al NATO.
Astăzi, NATO constituie principalul furnizor de securitate pentru România şi reprezintă cel mai important cadru de dialog şi cooperare trans-atlantică în domeniul securităţii. La împlinirea a 10 ani de la aderare, putem afirma cu deplină convingere că asistăm la atingerea celui mai înalt grad de securitate din istoria contemporană a României, cu beneficii reale şi directe pentru siguranţa cetăţenilor români.
Aducem mulţumirile noastre conducerii Ministerului Afacerilor Externe pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Data de aparitie: 2014-04-02
