{"id":2030571,"date":"2022-04-28T16:51:51","date_gmt":"2022-04-28T14:51:51","guid":{"rendered":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/?post_type=product&#038;p=2030571"},"modified":"2022-05-10T12:38:14","modified_gmt":"2022-05-10T10:38:14","slug":"fauna-protejata-din-marea-neagra","status":"publish","type":"product","link":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/produs\/uncategorized\/fauna-protejata-din-marea-neagra\/","title":{"rendered":"FAUN\u0102 PROTEJAT\u0102 DIN MAREA NEAGR\u0102"},"content":{"rendered":"<p><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"size-medium wp-image-2030639 alignleft\" src=\"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/SITE_mc_Fauna-din-Marea-Neagra-1-276x300.jpg\" alt=\"\" width=\"276\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/SITE_mc_Fauna-din-Marea-Neagra-1-276x300.jpg 276w, https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/SITE_mc_Fauna-din-Marea-Neagra-1-500x544.jpg 500w, https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/SITE_mc_Fauna-din-Marea-Neagra-1-64x70.jpg 64w, https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/SITE_mc_Fauna-din-Marea-Neagra-1-736x800.jpg 736w, https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/SITE_mc_Fauna-din-Marea-Neagra-1-768x835.jpg 768w, https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/SITE_mc_Fauna-din-Marea-Neagra-1-1412x1536.jpg 1412w, https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/SITE_mc_Fauna-din-Marea-Neagra-1.jpg 1542w\" sizes=\"(max-width: 276px) 100vw, 276px\" \/><strong>Romfilatelia<\/strong> continu\u0103 seria emisiunilor dedicate <em>Faunei<\/em> \u0219i introduce \u00een circula\u021bie <em>vineri, 29 aprilie a.c.,<\/em> emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale <strong><em>Faun\u0103 protejat\u0103 din Marea Neagr\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong>Unicitatea ecosistemului M\u0103rii Negre \u015fi a speciilor sale <\/strong><\/p>\n<p>Marea Neagr\u0103 prezint\u0103 caracteristici biologice proprii, cu particularit\u0103\u0163i datorate genezei \u015fi trecutului paleogeografic al bazinului pontic, pozi\u0163iei sale geografice \u015fi caracteristicilor hidrologice ale fluviilor tributare. Paleta de specii mai redus\u0103 comparativ cu diversitatea spectaculoas\u0103 a altor m\u0103ri \u015fi oceane i-a conferit acestui acvatoriu semi-\u00eenchis \u015fi descrierea de \u201ebuzunar s\u0103r\u0103cit al Mediteranei\u201d. Ast\u0103zi, ecosistemul pontic este \u00eentr-o stare de echilibru fragil, cu perspective de \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire treptat\u0103, fiind gazda multor specii vulnerabile, cu popula\u0163ii aflate \u00eenc\u0103 \u00een sub semnul incertitudinii.<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><strong>Delfinul comun <\/strong>&#8211; <em>Delphinus delphis<\/em> (Barabasch-Nikiforov, 1953), este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de <strong>4,50 lei.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Denumiri populare<\/strong>: delfinul comun<\/p>\n<p><strong>Descriere: <\/strong>Rostrul este lung (10-20 cm) \u015fi pe fiecare jum\u0103tate de maxilar are 40-45 din\u021bi conici. Dorsala este \u00eenalt\u0103, falciform\u0103 \u0219i ascu\u021bit\u0103, situat\u0103 la jum\u0103tatea corpului, iar pectoralele sunt scurte \u0219i larg falciforme; caudala este concav\u0103, cu o crest\u0103tur\u0103 median\u0103 bine marcat\u0103. Culoarea corpului este gri-alb\u0103struie spre brun pe partea dorsal\u0103, cu o limit\u0103 lateral\u0103 \u00een forma literei \u201eV\u201c. O band\u0103 pigmentat\u0103 une\u0219te maxilarul inferior cu inser\u021bia \u00eenot\u0103toarelor pectorale. \u00cenot\u0103toarea dorsal\u0103, pectoralele \u0219i caudala sunt de culoare cenu\u0219ie.<\/p>\n<p><strong>Biologie \u0219i ecologie: <\/strong>este \u00eent\u00e2lnit de obicei \u00een zonele de larg, \u00een grupuri numeroase. \u00cen apele teritoriale rom\u00e2ne\u015fti ale M\u0103rii Negre este prezent tot timpul anului, \u00een grupuri de 10 &#8211; 15 indivizi, cupluri sau exemplare izolate \u015fi se apropie de coast\u0103 mai ales vara, \u00een luna august. \u00cenoat\u0103 foarte rapid, atinge viteze de aproximativ 50 km\/or\u0103. Execut\u0103 plonj\u0103ri de scurt\u0103 durat\u0103 \u0219i respir\u0103 frecvent la suprafa\u021b\u0103, la intervale de 1\/3 secunde. Populeaz\u0103 ad\u00e2ncimi maxime de 70 metri. Maturitatea sexual\u0103 o atinge la v\u00e2rsta de 2 ani, iar durata gesta\u021biei este de 10 luni. Instinctul matern este foarte dezvoltat. Longevitatea a fost estimat\u0103 la 25-30 ani. Hrana de baz\u0103 o reprezint\u0103 pe\u0219tii pelagici de talie mic\u0103 (\u0219prot, hamsie, gingiric\u0103) \u0219i crustacei, dar deseori \u00een stomacul lor au fost observate \u0219i alte specii de pe\u0219ti &#8211; stavrid, bacaliar, lufar, chefal, rizeafc\u0103, barbun \u0219i molu\u0219te. Execut\u0103 migra\u021bii regulate, influen\u0163ate de schimbarea sezonier\u0103 a hranei.<\/p>\n<p><strong>Statut de conservare: <\/strong>vulnerabil\u0103<\/p>\n<p><strong>Pisica de mare <\/strong>&#8211; <em>Dasyatis pastinaca<\/em> (Linnaeus, 1758), este redat\u0103 pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de <strong>5,10 lei<\/strong>.<\/p>\n<p><strong>Denumiri populare:<\/strong> pisica de mare<\/p>\n<p><strong>Descriere: <\/strong>Corpul are form\u0103 de romb \u015fi o lungime de 60 &#8211; 70 cm, excep\u0163ional chiar de 2 m, \u015fi o greutate de 6 &#8211; 16 kg. Coada este lung\u0103 ca un bici. \u00cenot\u0103toarea dorsal\u0103 este \u00eenlocuit\u0103 prin 1 &#8211; 2 \u0163epi din\u0163a\u0163i pe margine. R\u0103nile provocate de \u0163epii caudali pot fi extrem de periculoase. Capul nu este separat de corp. Marginea corpului este ocupat\u0103 de \u00eenot\u0103toarele pectorale \u015fi ventrale. Pielea este neted\u0103. Culoarea &#8211; cenu\u015fiu-neagr\u0103 sau verde-m\u0103slinie pe spate \u015fi alb-murdar pe partea abdominal\u0103.<\/p>\n<p>Pisica de mare este un pe\u015fte cartilaginos \u00eenrudit cu rechinul. Tr\u0103ie\u015fte \u00een regiunea \u0163\u0103rmurilor cu ap\u0103 mai cald\u0103. La noi se apropie de litoral c\u00e2nd apa ajunge la 12\u00b0C, c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi loc pe fundurile nisipoase \u015fi retr\u0103g\u00e2ndu-se c\u0103tre ad\u00e2nc c\u00e2nd apa se r\u0103ce\u015fte.<\/p>\n<p><strong>Dragonul de mare <\/strong>&#8211; <em>Trachinus draco<\/em> (Linnaeus, 1758), este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de <strong>10 lei.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Denumiri populare:<\/strong> dragon, drac de mare<\/p>\n<p><strong>Descriere: <\/strong>Are corpul alungit, comprimat, ating\u00e2nd 30-40 cm, acoperit cu solzi relativ mici. Are solzi mici \u0219i pe obraji \u0219i operculi. Ochii a\u0219eza\u021bi lateral, cu privirea \u00een sus. Botul foarte scurt, prev\u0103zut cu dou\u0103 pl\u0103ci \u00eendreptate \u00een jos. Gura mare, superioar\u0103, cu buza superioar\u0103 \u00eentrerupt\u0103 la mijloc. Din\u021bii a\u0219eza\u021bi pe un singur r\u00e2nd pe f\u0103lci. Linia lateral\u0103 coboar\u0103 \u00een regiunea cozii \u0219i con\u021bine, deseori, ramuri laterale. \u021aepii primei dorsale \u0219i ascu\u021bi\u0219urile operculilor sunt foarte venino\u0219i, \u00een\u021bep\u0103turile lor produc\u00e2nd grave tulbur\u0103ri \u00een organism. Culoarea, \u00een general cenu\u0219ie-ro\u0219cat\u0103. Operculul, cu dungi oblice albastre. Laturile corpului cu dungi galbene. Abdomenul alb cu dungi galbene. Form\u0103 marin\u0103, dar care suport\u0103 \u0219i apele salmastre. Tr\u0103ie\u0219te \u00een apropiere de coast\u0103, st\u00e2nd \u00eengropat \u00een nisip, r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-i afar\u0103 doar ochii, care se mi\u0219c\u0103 atent, observ\u00e2nd prada. Comun \u00een Marea\u00a0 Neagr\u0103. Se reproduce prin iunie-iulie, ie\u0219irea puilor din icrele fecundate f\u0103c\u00e2ndu-se destul de repede. Hrana dracului de mare const\u0103 din pe\u0219ti (\u00een special puiet de calcan), crevete sau viermi.<\/p>\n<p><strong>Statut de conservare <\/strong>Neamenin\u021bat\u0103 cu dispari\u021bia (LC) (IUCN)<\/p>\n<p><strong>C\u00e2inele de mare (Rechinul) <\/strong>&#8211; <em>Squalus acanthias<\/em> (Linnaeus, 1758) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominal\u0103 de <strong>10,50 lei.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Denumiri populare:<\/strong> rechin, c\u00e2ine de mare<\/p>\n<p><strong>Descriere: <\/strong>\u00cen compara\u0163ie cu rechinii oceanici, c\u00e2inele de mare, rechinul specific M\u0103rii Negre, are o talie mic\u0103. Dimensiunile la care ajung masculii, 1 &#8211; 1,5 m, sunt mai mici dec\u00e2t cele ale femelelor, care ajung p\u00e2n\u0103 la 1,7 m. Greutatea exemplarelor oscileaz\u0103 \u00eentre 6 &#8211; 14 kg. Pielea este acoperit\u0103 cu solzi m\u0103run\u0163i, placoizi. Ambele \u00eenot\u0103toare dorsale sunt precedate de c\u00e2te un \u0163ep. Gura este a\u015fezat\u0103 ventral sub bot. Din\u0163ii sunt ascu\u0163i\u0163i, a\u015feza\u0163i pe 6 r\u00e2nduri, cu v\u00e2rfurile \u00eendoite de la mijloc \u00een direc\u0163ia col\u0163urilor gurii. Ochii f\u0103r\u0103 membran\u0103 (pleoap\u0103). T\u0103ieturile branhiilor sunt mici \u015fi a\u015fezate \u00eenaintea pectoralelor. \u00cen colora\u0163ia corpului predomin\u0103 nuan\u0163a cenu\u015fiu-alb\u0103struie, spatele \u015fi p\u0103r\u0163ile laterale fiind pigmentate cu un num\u0103r variabil de pete alb\u0103strui sau albe, mai accentuate la exemplarele tinere. Pe burt\u0103 are culoarea alb-g\u0103lbuie. De obicei este semnalat \u00een larg la 50 &#8211; 70 m ad\u00e2ncime, \u00een zona mitiloido-faseolinoid\u0103. Fiind adapta\u0163i vie\u0163ii \u00een ape reci, c\u00e2inii de mare nu au un metabolism intens \u015fi au un ritm de cre\u015ftere foarte lent. Longevitatea lor nu este cunoscut\u0103 foarte exact. Unele estim\u0103ri indic\u0103 v\u00e2rsta de 35 &#8211; 40 de ani, dar sunt \u015fi exemplare care tr\u0103iesc p\u00e2n\u0103 la 50 &#8211; 75 de ani. Cre\u015fterea lent\u0103, maturitatea sexual\u0103 t\u00e2rzie \u015fi faptul c\u0103 femelele produc mai pu\u0163in de 10 pui \u00een medie pe an fac ca popula\u0163iile de c\u00e2ine de mare s\u0103 se refac\u0103 foarte greu. R\u0103pitor temut, se hr\u0103ne\u0219te cu pe\u0219ti ca hamsia, guvidul, scrumbia albastr\u0103, stavridul etc.<\/p>\n<p><strong>Statut de conservare: <\/strong>Vulnerabil\u0103 (VU) (IUCN)<\/p>\n<p><em>Romfilatelia mul\u021bume\u0219te reprezentan\u021bilor Ministerului Mediului, Apelor \u0219i P\u0103durilor, speciali\u0219tilor Institutului Na\u021bional de Cercetare-Dezvoltare Marin\u0103 \u201eGrigore Antipa\u201d Constan\u021ba \u0219i ai Muzeului Na\u021bional de Istorie Natural\u0103 \u201eGrigore Antipa\u201d, pentru sprijinul documentar \u0219i fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale.<\/em><\/p>\n<p><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"aligncenter wp-image-2036190 \" src=\"https:\/\/www.romfilatelia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/caract_Fauna-protejata-din-Marea-Neagra-compress.jpg\" alt=\"\" width=\"1048\" height=\"1068\" \/><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Romfilatelia continu\u0103 seria emisiunilor dedicate Faunei \u0219i introduce \u00een circula\u021bie vineri, 29 aprilie a.c., emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Faun\u0103 protejat\u0103 din Marea Neagr\u0103. Unicitatea ecosistemului M\u0103rii Negre \u015fi a speciilor sale Marea Neagr\u0103 prezint\u0103 caracteristici biologice proprii, cu particularit\u0103\u0163i datorate genezei \u015fi trecutului paleogeografic al bazinului pontic, pozi\u0163iei sale geografice \u015fi caracteristicilor hidrologice ale fluviilor&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/produs\/uncategorized\/fauna-protejata-din-marea-neagra\/\" class=\"\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">FAUN\u0102 PROTEJAT\u0102 DIN MAREA NEAGR\u0102<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"featured_media":2030575,"template":"","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":""},"product_cat":[171],"product_tag":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product\/2030571"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2030575"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2030571"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product_cat?post=2030571"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product_tag?post=2030571"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}