{"id":2025504,"date":"2020-05-05T08:24:21","date_gmt":"2020-05-05T06:24:21","guid":{"rendered":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/?post_type=product&p=2025504"},"modified":"2020-05-05T08:27:42","modified_gmt":"2020-05-05T06:27:42","slug":"romania-sfantul-scaun-100-de-ani-de-la-stabilirea-relatiilor-diplomatice","status":"publish","type":"product","link":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/produs\/colectii-anuale\/2020\/romania-sfantul-scaun-100-de-ani-de-la-stabilirea-relatiilor-diplomatice\/","title":{"rendered":"ROM\u00c2NIA-SF\u00c2NTUL SCAUN, 100 DE ANI DE LA STABILIREA RELA\u021aIILOR DIPLOMATICE"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Pentru a onora Centenarul rela\u021biilor diplomatice cu Sf\u00e2ntul Scaun, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u021bie mar\u021bi, 5 mai 2020<\/em>, emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Rom\u00e2nia-Sf\u00e2ntul Scaun, 100 de ani de la stabilirea rela\u021biilor diplomatice.<\/em><\/strong><\/p>\n

Rela\u021biile rom\u00e2nilor cu Biserica Romei dateaz\u0103, prin str\u0103mo\u0219ii daco-romani ai acestora, \u00eenc\u0103 din primele secole ale erei cre\u0219tine. Cre\u0219tinarea timpurie a locuitorilor spa\u021biului de la Dun\u0103rea de Jos s-a f\u0103cut \u00een limba latin\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu secolele al XI-lea \u2013 al XIII-lea, Transilvania a fost inclus\u0103, prin elitele sale, \u00een mediul latin (catolic), iar Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 au avut, din secolul al XIV-lea \u00eencoace, episcopii catolice cu limba de cult latin\u0103. Cele mai vechi dioceze romane pe teritoriul de azi al Rom\u00e2niei au fost \u00eenfiin\u021bate, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XI-lea, la Cenad, Oradea, Alba Iulia, \u00een regiunea Carpa\u021bilor de Curbur\u0103, la Siret, la Arge\u0219, la Baia.<\/p>\n

\u00cen Evul Mediu, to\u021bi voievozii rom\u00e2ni importan\u021bi au participat, \u00een cadrul Cruciadei T\u00e2rzii, sub egida Papalit\u0103\u021bii, la ap\u0103rarea \u201eRepublicii Cre\u0219tine\u201d, adic\u0103 a Europei. Unii dintre ei, precum Iancu de Hunedoara \u0219i \u0218tefan cel Mare, au fost numi\u021bi de Sf\u00e2ntul P\u0103rinte \u201eatle\u021bi ai lui Hristos\u201d. \u00cen acela\u0219i secol eroic al rezisten\u021bei antiotomane, ierarhii rom\u00e2ni au concurat la unirea celor dou\u0103 biserici (a Apusului \u0219i a R\u0103s\u0103ritului), iar mitropolitul Moldovei a semnat chiar documentul de la Floren\u021ba, din 1439, care consfin\u021bea acest fapt. Rela\u021biile dintre anumite autorit\u0103\u021bi politice rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i Sf\u00e2ntul Scaun nu au \u00eencetat niciodat\u0103 \u00een secolele urm\u0103toare. Ele s-au accentuat, dup\u0103 ce, \u00een jurul anilor 1700, s-a produs unirea unei p\u0103r\u021bi a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni cu Biserica Romei, \u00een urma c\u0103reia a rezultat Biserica Rom\u00e2n\u0103 Unit\u0103 cu Roma (Greco-Catolic\u0103). Ca o consecin\u021b\u0103 a acestui act, \u00eencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea, mai multe genera\u021bii de tineri rom\u00e2ni au studiat \u00een Cetatea Etern\u0103 \u0219i \u0219i-au folosit erudi\u021bia \u00een demonstrarea latinit\u0103\u021bii limbii rom\u00e2ne \u0219i a romanit\u0103\u021bii poporului rom\u00e2n, devenind apoi frunta\u0219i ai mi\u0219c\u0103rii de emancipare na\u021bional\u0103 \u0219i de realizare a statului na\u021bional unitar rom\u00e2n.<\/p>\n

\u00cen 1883 se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 Arhiepiscopia de Bucure\u0219ti, iar un an mai t\u00e2rziu, dioceza de Ia\u0219i.<\/p>\n

\u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial, Sf\u00e2ntul Scaun a fost un sus\u021bin\u0103tor al aspira\u021biilor na\u021bionale ale rom\u00e2nilor, iar la sf\u00e2r\u0219itul anului 1918, a recunoscut decizia Marii Adun\u0103ri Na\u021bionale de la Alba Iulia \u0219i, implicit, Marea Unire. \u00cen anii urm\u0103tori, diploma\u021bia Sf\u00e2ntului Scaun a fost foarte activ\u0103 \u00een noile state ap\u0103rute \u00een Europa \u0219i s-a preocupat de recunoa\u0219terea drepturilor catolicilor. \u00cen cadrul tendin\u021bei generale, rela\u021biile comune \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Sf\u00e2ntul Scaun au fost inaugurate la 1 iunie 1920, la nivel de lega\u021bie. Primul ministru plenipoten\u021biar al Rom\u00e2niei pe l\u00e2ng\u0103 Sf\u00e2ntul Scaun a fost Dimitrie C. Pennescu, care s-a prezentat la post \u00een 20 iulie 1920. Acceptul Sf\u00e2ntului Scaun pentru numirea sa a fost dat la trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 publicarea decretului regal la Bucure\u0219ti, iar trimisul Sf\u00e2ntului Scaun, Monseniorul Francesco Marmaggi, a sosit la Bucure\u0219ti la 17 octombrie acela\u0219i an.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, au \u00eenceput negocierile pentru elaborarea unui tratat (Concordat) care s\u0103 reglementeze ansamblul rela\u021biilor dintre Rom\u00e2nia \u0219i Sf\u00e2ntul Scaun, s\u0103 stabileasc\u0103 organizarea ecleziastic\u0103 a credincio\u0219ilor catolici din Rom\u00e2nia. Concordatul a fost semnat la 10 mai 1927, \u00een Cetatea Vaticanului. Tratatul interna\u021bional care reglementa rela\u021biile dintre Rom\u00e2nia \u0219i Vatican \u0219i statutul catolicilor de toate riturile, a intrat \u00een vigoare la 29 mai 1929, prin votul Parlamentului. Ca element de noutate \u00een lumea catolic\u0103, pentru prima data \u00eentr-o \u021bar\u0103 necatolic\u0103, toate episcopiile erau centralizate na\u021bional, sub obl\u0103duirea Arhiepiscopiei de Bucure\u0219ti. Pe de alt\u0103 parte, Concordatul prevedea c\u0103 episcopii erau numi\u021bi de Pap\u0103 doar cu acordul guvernului de la Bucure\u0219ti, ace\u0219tia trebuind s\u0103 fie cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni.<\/p>\n

\u00cen anii urm\u0103tori, rela\u021biile Rom\u00e2niei cu Sf\u00e2ntul Scaun au evoluat armonios, iar \u00een 1938, Lega\u021bia de la Vatican a fost ridicat\u0103 la rang de ambasad\u0103. \u00cens\u0103 izbucnirea celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial a blocat acest parcurs. \u00cen 1940 ambasada a redevenit lega\u021bie (reprezentan\u021b\u0103), iar ulterior, ascensiunea comunismului \u00een Europa de Est a limitat \u0219i mai mult rela\u021biile cu Papalitatea. \u00cen 1946, nun\u021biul apostolic Andrea Cassulo a fost declarat persona non grata, fiind \u00eenlocuit \u00een anul urm\u0103tor cu Monseniorul Gerard Patrick O\u2019Hara, \u00een calitate de \u00eens\u0103rcinat cu afaceri. \u00cen iulie 1948, Concordatul a fost denun\u021bat de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile comuniste. Peste doi ani, \u00een iulie 1950, rela\u021biile diplomatice cu Vaticanul au fost \u00eentrerupte pentru 40 de ani.<\/p>\n

\u00cen 1948, guvernul comunist a interzis Biserica Rom\u00e2n\u0103 Unit\u0103 cu Roma (Greco-Catolic\u0103), o parte dintre clericii ei, \u00een frunte cu episcopii, au fost \u00eentemni\u021ba\u021bi, iar credincio\u0219ii supu\u0219i unei adev\u0103rate prigoane. Celelalte biserici catolice, ca \u0219i Biserica Ortodox\u0103, de\u0219i nu au fost interzise, \u0219i-au desf\u0103\u0219urat cu mari dificult\u0103\u021bi activitatea.<\/p>\n

Rom\u00e2nia \u0219i Sf\u00e2ntul Scaun au reluat colaborarea la 15 mai 1990, noile raporturi fiind caracterizate de cordialitate la nivel oficial \u0219i de normalizare a statutului Bisericii Catolice \u00een Rom\u00e2nia, inclusiv prin recunoa\u0219terea Bisericii Greco-Catolice. Pre\u0219edin\u021bi, primi-mini\u0219tri \u0219i alte personalit\u0103\u021bi ale vie\u021bii publice din Rom\u00e2nia au fost primi\u021bi de Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi, iar Papa Ioan Paul al II-lea, \u00een 1999 \u0219i Papa Francisc, \u00een 2019, au vizitat Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Pe coli\u021ba dantelat\u0103 a emisiunii, cu valoarea nominal\u0103 de 29 lei<\/strong>, se reg\u0103sesc stemele de stat ale Rom\u00e2niei Regale \u0219i Sf\u00e2ntului Scaun, al\u0103turi de Decretul Regelui Ferdinand I, prin care \u00eel nume\u0219te pe Dimitrie C. Pennescu \u00een calitate de Trimis extraordinar \u0219i Ministru plenipoten\u021biar al Rom\u00e2niei pe l\u00e2ng\u0103 Sf\u00e2ntul Scaun (iunie 1920).<\/p>\n

Nun\u021biatura Apostolic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia func\u021bioneaz\u0103 ast\u0103zi \u00een palatul situat pe str. Pictor Constantin Stahi, nr. 5-7. Edificiul, ilustrat pe plicul \u201eprima zi\u201d, a fost inaugurat \u00een anul 1901, fiind comanditat de Franz Xaver von Hornstein, arhiepiscop de Bucure\u0219ti \u00een perioada 1896-1905. Palatul a fost proiectat de italianul Giulio Magni, fost arhitect-\u0219ef al Bucure\u0219tiului, cunoscut mai ales pentru construc\u021bia Halei Traian. Finan\u021barea construc\u021biei palatului a fost asigurat\u0103 \u00een mare parte de Elve\u021bia, \u021bara de origine a arhiepiscopului von Hornstein, dar \u0219i printr-o subven\u021bie a Regelui Carol I al Rom\u00e2niei. Ulterior, imobilul a func\u021bionat ca Palat al Arhiepiscopiei de Bucure\u0219ti, iar din anul 1922 a devenit sediul Nun\u021biaturii Apostolice. \u00cen 1950, dup\u0103 ruperea rela\u021biilor diplomatice cu Vaticanul, a fost confiscat de c\u0103tre stat. Cl\u0103direa a fost retrocedat\u0103 Bisericii Catolice \u00een 1990 \u0219i, dup\u0103 materializarea unui proiect de consolidare \u0219i restaurare, a fost redeschis \u00een noiembrie 1992, ca sediu al Nun\u021biaturii Apostolice. Cu ocazia vizitelor \u00een Rom\u00e2nia, Suveranii Pontifi Papa Ioan Paul al II-lea \u0219i Papa Francisc au ales s\u0103 fie g\u0103zdui\u021bi \u00een acest palat.<\/p>\n

Romfilatelia \u0219i-a \u00eendeplinit o frumoas\u0103 datorie realiz\u00e2nd emisiuni filatelice de autentic\u0103 valoare consacrate marilor momente \u0219i personalit\u0103\u021bi angajate \u00een promovarea rela\u021biilor dintre Rom\u00e2nia \u0219i Sf\u00e2ntul Scaun.<\/p>\n

 <\/p>\n

Romfilatelia mul\u021bume\u0219te Ambasadei Rom\u00e2niei pe l\u00e2ng\u0103 Sf\u00e2ntul Scaun<\/em>, <\/em>Nun\u021biaturii Apostolice \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Arhivei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe din Rom\u00e2nia, pentru suportul documentar \u0219i fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u0219tale. De asemenea, este apreciat \u0219i sprijinul documentar acordat de c\u0103tre domnul Emanuel Cosmovici, din cadrul \u201eProgramelor Bunavestire\u201d Bucure\u0219ti.<\/em><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru a onora Centenarul rela\u021biilor diplomatice cu Sf\u00e2ntul Scaun, Romfilatelia introduce \u00een circula\u021bie mar\u021bi, 5 mai 2020, emisiunea de m\u0103rci po\u0219tale Rom\u00e2nia-Sf\u00e2ntul Scaun, 100 de ani de la stabilirea rela\u021biilor diplomatice. Rela\u021biile rom\u00e2nilor cu Biserica Romei dateaz\u0103, prin str\u0103mo\u0219ii daco-romani ai acestora, \u00eenc\u0103 din primele secole ale erei cre\u0219tine. Cre\u0219tinarea timpurie a locuitorilor spa\u021biului de… Cite\u0219te mai mult »ROM\u00c2NIA-SF\u00c2NTUL SCAUN, 100 DE ANI DE LA STABILIREA RELA\u021aIILOR DIPLOMATICE<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"featured_media":2025505,"template":"","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":""},"product_cat":[165,6],"product_tag":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product\/2025504"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2025505"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2025504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product_cat?post=2025504"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product_tag?post=2025504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}