{"id":2010609,"date":"2016-07-25T02:12:33","date_gmt":"2016-07-25T02:12:33","guid":{"rendered":"http:\/\/romfilatelia.ro\/?p=2010609"},"modified":"2016-07-25T22:08:30","modified_gmt":"2016-07-25T22:08:30","slug":"ciocanitori-2","status":"publish","type":"product","link":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/produs\/colectii-anuale\/2016\/ciocanitori-2\/","title":{"rendered":"CIOC\u0102NITORI"},"content":{"rendered":"

\"Ciocanitori_M\"<\/a> \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 V\u0103 invit\u0103m la o incursiune \u00een necunoscuta lume a cioc\u0103nitorilor! Credem c\u0103 le cunoa\u015ftem, dar oare a\u015fa este? C\u00e2\u0163i dintre noi nu au auzit \u00een copil\u0103rie de cioc\u0103nitorile, \u201edoctori ai p\u0103durii\u201d?\u00a0<\/span>
\nFamilia cioc\u0103nitorilor este veche \u015fi r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 pe aproape toat\u0103 suprafa\u0163a planetei cu excep\u0163ia Australiei, Noii Guinee, Noii Zeelande, Madagascarului \u015fi Antarcticii.\u00a0<\/span>
\nDu\u015fmanii lor naturali sunt \u00een special jderii \u015fi veveri\u0163ele, care le fur\u0103 ou\u0103le \u015fi puii, dar \u015fi pas\u0103rile r\u0103pitoare.\u00a0<\/span>
\nSpre deosebire de alte grupuri \u015fi familii de p\u0103s\u0103ri, modul specificde procurare a hranei al Picidelor a dus la o adaptare caracteristic\u0103 a organismului acestora. Dup\u0103 cum le spune \u015fi numele, cioc\u0103nitorile \u00ee\u015fi ob\u0163in hrana prin cioc\u0103nirea, cioplirea \u015fi scobirea scoar\u0163ei trunchiurilor de copaci, mai ales a celor atin\u015fi de putregai, pentru a extrage \u015fi a se hr\u0103ni cu larve \u015fi insecte.\u00a0<\/span>
\nC\u00e2nd o cioc\u0103nitoare se afl\u0103 \u00een plin\u0103 ac\u0163iune, ciocul ei love\u015fte copacul cu o vitez\u0103 de 6-7 m\/s, ceea ce \u00eenseamn\u0103 aproximativ 20 km\/h, fiind capabil\u0103 s\u0103 bat\u0103 \u00een copac de 20 de ori pe secund\u0103. Oprirea se face practic instantaneu, \u00eentr-o milisecund\u0103, decelera\u0163ia (\u00eencetinirea) la impact fiind de 1000 de ori mai puternic\u0103 dec\u00e2t for\u0163a gravita\u0163iei.\u00a0<\/span>
\nCercet\u0103torii au \u00eencercat s\u0103-\u015fi explice cum suport\u0103 capul p\u0103s\u0103rii asemenea \u015focuri. Cioc\u0103nitoarea are un craniu cu o structur\u0103 special\u0103, \u00eengro\u015fat\u0103 \u015fi spongioas\u0103, un creier mic, de numai 2-4 grame, ceeace face ca impactul la decelera\u0163ie s\u0103 se repartizeze pe o suprafa\u0163\u0103 cranian\u0103 propor\u0163ional mai mare dec\u00e2t cea a omului. \u00cen timpul mi\u015fc\u0103rii, capul, ciocul \u015fi centrul de greutate al creierului cioc\u0103nitoarei urmeaz\u0103 o traiectorie rectilinie, dar nu paralel\u0103. Totodat\u0103, g\u00e2tul ei musculos are o anumit\u0103 rigiditate, care nu permite r\u0103sucirea capului \u00een timpul impactului.\u00a0<\/span>
\nEmisiunea filatelic\u0103 dedicat\u0103 acestor p\u0103s\u0103ri prezint\u0103, \u00een cadrul celor 4 m\u0103rci po\u015ftale, specii de cioc\u0103nitori \u00eent\u00e2lnite \u00een avifauna din Rom\u00e2nia: Picoides tridactylus, Dryocopus martius, Picusviridis \u015fi Jynx torquilla.\u00a0<\/span>
\nPicoides tridactylus (Cioc\u0103nitoarea de munte) este caracteristic\u0103 p\u0103durilor b\u0103tr\u00e2ne de conifere, fiind o specie greu de observat. Prezen\u0163a \u015fi abunden\u0163a speciei depinde de cantitatea lemnului putrezit. Consum\u0103 predominant insecte, iar \u00een timpul iernii, la \u00een\u0103l\u0163imi mai mici, de multe ori poate fi observat\u0103 adesea hr\u0103nindu-se cu seva copacilor.\u00a0<\/span>
\nDryocopus martius (Cioc\u0103nitoarea neagr\u0103) este larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een p\u0103durile de foioase, de amestec \u015fi conifere. Este o specie sedentar\u0103 \u015fi prefer\u0103 trunchiurile \u00eenalte \u015fi b\u0103tr\u00e2ne ale p\u0103durilor. Se hr\u0103ne\u015fte cu insecte \u015fi larvele acestora de sub scoar\u0163a arborilor. Insectele sunt prinse de limba lung\u0103, care este acoperit\u0103 de o substan\u0163\u0103 lipicioas\u0103 excretat\u0103 de glandele salivare. \u00cen timpul c\u0103ut\u0103rii hranei, cioc\u0103nitoarea neagr\u0103 face g\u0103uri mari \u00een trunchiurile putrezite ale arborilor cu ajutorul ciocului s\u0103u puternic.\u00a0<\/span>
\nPicus viridis (Ghionoaia verde) nu este considerat\u0103 ca av\u00e2nd preferin\u0163e pentru anumite tipuri de habitate forestiere, distribu\u0163ia ei fiind limitat\u0103 \u00een special de abunden\u0163a hranei, fiind un adev\u0103rat specialist \u00een acest sens. Prefer\u0103 por\u0163iuni de p\u0103dure mai deschise, livezi cu pomi fructiferi, lizierele p\u0103durilor, paji\u015ftile \u00eemp\u0103durite. Se hr\u0103ne\u015fte \u00een mod exclusiv cu furnici \u015fi larvele acestora, care sunt procurate \u00een mod obi\u015fnuit prin distrugerea mu\u015furoaielor.\u00a0<\/span>
\nJynx torquilla, cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de Cap\u00eentortur\u0103, Cap\u00eentors, V\u00e2rtecap sau Sucitoare, poate fi \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een toate zonele \u00eemp\u0103durite de foioase cu copaci b\u0103tr\u00e2ni, iar \u00een perioada migra\u0163iei poate fi observat\u0103 \u015fi \u00een parcuri \u015fi gr\u0103dini. Penajul este atipic pentru cioc\u0103nitori, care au un colorit mai exotic. Aspectul \u015fi coloritul brun-cenu\u015fiu-pestri\u0163 fac ca aceast\u0103 pas\u0103re s\u0103 semene \u015fi chiar s\u0103 fie confundat\u0103 cu sturzii. Culoarea penajului asigur\u0103 cap\u00eentorturii \u015fi un foarte bun camuflaj, fiind aproape imposibil de observat atunci c\u00e2nd st\u0103 pe crengi sau pe scoar\u0163a copacilor. Cap\u00eentortura este mai pu\u0163in \u00eendem\u00e2natic\u0103 \u00een escaladarea copacilor dec\u00e2t celelalte cioc\u0103nitori, iar pe p\u0103m\u00e2nt se deplaseaz\u0103 \u0163op\u0103ind.\u00a0<\/span>
\nCioc\u0103nitorile sunt p\u0103s\u0103ri care trebuie ocrotite, prin modul lor de via\u0163\u0103, acestea aduc\u00e2nd o contribu\u0163ie important\u0103 la combaterea d\u0103un\u0103torilor din p\u0103duri \u015fi livezi cu pomi fructiferi, fiind pe drept numite \u201edoctorii p\u0103durilor\u201d. \u00cen acela\u015fi timp, acestea ajut\u0103 indirect multe specii de p\u0103s\u0103ri c\u00e2nt\u0103toare prin cuiburile pe care le scobesc \u015fi le abandoneaz\u0103 anual pentru a construi altele noi.\u00a0<\/span><\/p>\n

Romfilatelia mul\u0163ume\u015fte Institutului de Biologie al Academiei Rom\u00e2ne, Parcului Na\u0163ional C\u0103limani \u015fi fotografilor Daniel Petrescu, Cristian Mihai, Silviu Matei \u015fi Dan Grigoroaea pentru sprijinul documentar acordat \u00een realizarea acestei emisiuni de m\u0103rci po\u015ftale.\u00a0<\/span><\/p>\n

Data de aparitie: 2016-02-08<\/p>\n

\"Ciocanitori_box\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 V\u0103 invit\u0103m la o incursiune \u00een necunoscuta lume a cioc\u0103nitorilor! Credem c\u0103 le cunoa\u015ftem, dar oare a\u015fa este? C\u00e2\u0163i dintre noi nu au auzit \u00een copil\u0103rie de cioc\u0103nitorile, \u201edoctori ai p\u0103durii\u201d?\u00a0 Familia cioc\u0103nitorilor este veche \u015fi r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 pe aproape toat\u0103 suprafa\u0163a planetei cu excep\u0163ia Australiei, Noii Guinee, Noii Zeelande, Madagascarului \u015fi… Cite\u0219te mai mult »CIOC\u0102NITORI<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"featured_media":2010611,"template":"","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":""},"product_cat":[102,6],"product_tag":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product\/2010609"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2010611"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2010609"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product_cat?post=2010609"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product_tag?post=2010609"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}