{"id":2001320,"date":"2012-03-26T08:20:00","date_gmt":"2012-03-26T08:20:00","guid":{"rendered":"http:\/\/romfilatelia.ro\/store\/2012\/03\/26\/timiaoara-800-de-ani-de-atestare-documentara\/"},"modified":"2016-08-03T11:21:08","modified_gmt":"2016-08-03T11:21:08","slug":"timiaoara-800-de-ani-de-atestare-documentara","status":"publish","type":"product","link":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/produs\/colectii-anuale\/2012\/timiaoara-800-de-ani-de-atestare-documentara\/","title":{"rendered":"TIMI\u0218OARA \u2013 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTAR\u00c3"},"content":{"rendered":"

\"TM_800_M\"<\/a> A\u015fezat\u00e3 \u00eentr-un punct strategic de unde putea fi controlat\u00e3 cea mai mare parte a C\u00e2mpiei Banatului, Timi\u015foara a cunoscut o dezvoltare deosebit\u00e3 \u00een perioada domniei lui Carol Robert de Anjou (1308-1342).<\/p>\n

\u00centre 1316 \u015fi 1323, \u00een contextul fr\u00e3m\u00e2nt\u00e3rilor politice din Regatul Ungariei, Carol Robert de Anjou mut\u00e3 capitala la Timi\u015foara, prilej cu care este hot\u00e3r\u00e2t\u00e3 construirea palatului regal.<\/p>\n

Pentru o perioad\u00e3 de 50 de ani (1440-1490), cetatea Timi\u015foara va fi \u00een posesia Corvine\u015ftilor, iar Iancu de Hunedoara va folosi pozi\u0163ia ora\u015fului pentru a instala o tab\u00e3r\u00e3 militar\u00e3 permanent\u00e3.<\/p>\n

\u00centre 1552 \u015fi 1716, ora\u015ful Timi\u015foara s-a aflat sub domina\u0163ie otoman\u00e3, av\u00e2nd acela\u015fi statut special pe care \u00eel aveau \u015fi ora\u015fele Belgrad \u015fi Buda.<\/p>\n

\u00cen 1716, Eugeniu de Savoia cucere\u015fte cetatea Timi\u015foarei, anex\u00e2nd-o ca parte a Imperiului Habsburgic.<\/p>\n

A\u015fa cum era \u015fi firesc, odat\u00e3 cu Marea Unire de la 1918, Timi\u015foara va apar\u0163ine Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Timi\u015foara este, de departe, ora\u015ful care a \u00eenscris cele mai multe premiere europene \u00een diferite domenii.<\/p>\n

Este primul ora\u015f din Imperiul Habsburgic iluminat cu l\u00e3mpi cu gaz (1857) \u015fi primul din Europa continental\u00e3 iluminat electric (1884).<\/p>\n

\u00cen 1771, la Timi\u015foara apare primul ziar de pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei \u015fi totodat\u00e3 primul \u00een limba german\u00e3 din sud-estul Europei Temeswarer Nachrichten (\u0218tiri Timi\u015forene).<\/p>\n

\u00cen 1889, ora\u015ful g\u00e3zduie\u015fte primul meci de fotbal european din Rom\u00e2nia, iar \u00een 1895 este asfaltat\u00e3 prima strad\u00e3 de pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00cen 1953, Timi\u015foara era singurul ora\u015f european cu trei teatre de stat \u00een limbile rom\u00e2n\u00e3, maghiar\u00e3 \u015fi german\u00e3.<\/p>\n

Data atest\u00e3rii documentare a ora\u015fului Timi\u015foara este, din punctul de vedere al istoricilor, destul de controversat\u00e3, dar cea care \u00eentrune\u015fte cele mai multe adeziuni r\u00e3m\u00e2ne anul 1212.<\/p>\n

Pornind de la aceast\u00e3 dat\u00e3, majoritar acceptat\u00e3, Romfilatelia<\/strong> introduce \u00een circula\u0163ie emisiunea de m\u00e3rci po\u015ftale \u201eTimi\u015foara – 800 de ani de atestare documentar\u00e3\u201c<\/em><\/strong>, format\u00e3 din patru m\u00e3rci po\u015ftale \u015fi o coli\u0163\u00e3 dantelat\u00e3.<\/p>\n

Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 2,10 lei<\/strong> este reprodus\u00e3 imaginea Catedralei Episcopale Romano-Catolice<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Edificiul, cunoscut ca Domul Romano-Catolic, a fost construit \u00eentre anii 1736 \u015fi 1774, dup\u00e3 proiectele arhitectului vienez Emanuel Fischer von Erlach.<\/p>\n

Ridicarea catedralei a fost realizat\u00e3 \u00een dou\u00e3 etape: 1736-1751 \u015fi 1755-1774. Este construit\u00e3 din c\u00e3r\u00e3mid\u00e3, iar decora\u0163iile sunt din piatr\u00e3 \u015fi stuc.<\/p>\n

Interiorul se remarc\u00e3 prin cele nou\u00e3 altare decorate \u00een stilurile baroc \u015fi rococo, sculptate de vienezul Johan M\u00fcller.<\/p>\n

Orga este o copie a celebrei orgi din biserica Saint Sulpice din Paris.<\/p>\n

Stilul arhitectural al Catedralei este baroc \u015fi se consider\u00e3 c\u00e3 este cea mai unitar\u00e3 \u015fi reprezentativ\u00e3 construc\u0163ie baroc\u00e3 a Timi\u015foarei \u015fi una dintre cele mai valoroase din Banat. Totodat\u00e3, ea face parte dintre rarele monumente, \u00een care s-a p\u00e3strat, aproape integral p\u00e2n\u00e3 \u00een zilele noastre mobilierul ini\u0163ial al edificiului.<\/p>\n

Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 5,00 lei<\/strong> este reprodus\u00e3 imaginea Cet\u00e3\u0163ii Timi\u015foarei<\/em><\/strong> \u00een 1602, dup\u00e3 o cromolitografie executat\u00e3 de Fork E. \u00een anul 1876 la Timi\u015foara.<\/p>\n

Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 7,60 lei<\/strong> este reprodus\u00e3 imaginea Castelului Huniade<\/em><\/strong>, dup\u00e3 o litografie din secolul al XVIII-lea.<\/p>\n

Cea mai veche cl\u00e3dire din Timi\u015foara, Castelul Huniade a fost construit, \u00eentre anii 1443-1447 de c\u00e3tre Ioan de Hunedoara, pe ruinele unui vechi castel din sec. al XIV-lea ridicat de Carol Robert de Anjou.<\/p>\n

P\u00e2n\u00e3 \u00een 1552, castelul a fost re\u015fedin\u0163\u00e3 nobiliar\u00e3 pentru regii care au locuit vremelnic \u00een Timi\u015foara. \u00centre 1552 \u015fi 1716, \u00een perioada ocupa\u0163iei otomane, castelul a servit ca re\u015fedin\u0163\u00e3 a conduc\u00e3torilor Pa\u015fal\u00e2cului de Timi\u015foara. Dup\u00e3 1716, \u00een timpul asediului habsburgilor, este deteriorat, mai apoi fiind renovat pentru a fi cazarm\u00e3 \u015fi depozit militar.<\/p>\n

\u00cen anul 1849, castelul este distrus \u00een \u00eentregime de c\u00e3tre revolu\u0163ionarii maghiari care asediau Timi\u015foara. Reconstruc\u0163ia \u015fi renovarea lui vor dura p\u00e2n\u00e3 \u00een 1856.<\/p>\n

\u00cen 1947, Castelul Huniade devine Muzeul Banatului \u00een s\u00e3lile c\u00e3ruia se g\u00e3sesc obiecte \u015fi documente din domeniul arheologiei, istoriei \u015fi \u015ftiin\u0163elor naturii.<\/p>\n

Pe timbrul cu valoarea nominal\u00e3 de 14,50 lei<\/strong>, este reprodus\u00e3 imaginea Catedralei Mitropolitane Ortodoxe<\/em><\/strong>, cea mai mare construc\u0163ie religioas\u00e3 din Timi\u015foara, considerat\u00e3 simbol al ora\u015fului.<\/p>\n

Construit\u00e3 \u00eentre 1936 \u015fi 1940, ea este opera arhitectului Ion Traianescu. Catedrala are o lungime de 63 m \u015fi l\u00e3\u0163imea de 32 m, are 11 turle, iar turnul principal are 83,7 metri.<\/p>\n

Arhitectura catedralei din Timi\u015foara este o \u00eembinare \u00eentre stilul religios rom\u00e2nesc cu cel bizantin-moldovenesc. Datorit\u00e3 dimensiunilor sale, poate ad\u00e3posti p\u00e2n\u00e3 la 5.000 de credincio\u015fi.<\/p>\n

Terminat\u00e3 \u00een 1940 din cauza celui de-al Doilea R\u00e3zboi Mondial, Catedrala va avea finisajele, picturile interioare \u015fi exterioare (autor Atanasie Damian),\u00eencheiate de-abia \u00een 1956.<\/p>\n

\u00cen prezen\u0163a Regelui Mihai I al Rom\u00e2niei, al\u00e3turi de \u00eentreg episcopatul Mitropoliei Ardealului \u015fi reprezentan\u0163i din toate col\u0163urile \u0163\u00e3rii, pe 6 octombrie 1946, Catedrala a fost sfin\u0163it\u00e3.<\/p>\n

\u00cen anul 1956 au fost aduse Moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Iosif cel Nou de la Parto\u015f, fost Mitropolit al Banatului \u00een secolul al XVII-lea, iar \u00eentre 2003 \u015fi 2006, pictura Catedralei a fost restaurat\u00e3.<\/p>\n

Pe man\u015feta coli\u0163ei emisiunii de m\u00e3rci po\u015ftale este redat\u00e3 imaginea unei reconstituiri a Cet\u00e3\u0163ii Timi\u015foara<\/em><\/strong> de la 1800 \u015fi stema actual\u00e3 a municipiului Timi\u015foara.<\/p>\n

 <\/p>\n

Aducem mul\u0163umiri Prim\u00e3riei Municipiului Timi\u015foara, Arhivelor Na\u0163ionale ale Statului \u015fi domnului Ovidiu Cristea, director al Institutului de Istorie \u201eNicolae Iorga\u201c pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de m\u00e3rci po\u015ftale.<\/em><\/strong><\/p>\n

Data Aparitie:2012-03-26<\/p>\n

\"TM_800_box\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A\u015fezat\u00e3 \u00eentr-un punct strategic de unde putea fi controlat\u00e3 cea mai mare parte a C\u00e2mpiei Banatului, Timi\u015foara a cunoscut o dezvoltare deosebit\u00e3 \u00een perioada domniei lui Carol Robert de Anjou (1308-1342). \u00centre 1316 \u015fi 1323, \u00een contextul fr\u00e3m\u00e2nt\u00e3rilor politice din Regatul Ungariei, Carol Robert de Anjou mut\u00e3 capitala la Timi\u015foara, prilej cu care este hot\u00e3r\u00e2t\u00e3… Cite\u0219te mai mult »TIMI\u0218OARA \u2013 800 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTAR\u00c3<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"featured_media":2003324,"template":"","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":""},"product_cat":[106,6],"product_tag":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product\/2001320"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2003324"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2001320"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product_cat?post=2001320"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product_tag?post=2001320"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}