{"id":2001249,"date":"2009-11-26T17:26:11","date_gmt":"2009-11-26T15:26:11","guid":{"rendered":"http:\/\/romfilatelia.ro\/store\/2009\/11\/26\/emisiune-comuna-romania-israel-primul-teatru-idia-din-lume-1876-iaai-romania\/"},"modified":"2023-04-26T09:06:09","modified_gmt":"2023-04-26T07:06:09","slug":"emisiune-comuna-romania-israel-primul-teatru-idia-din-lume-1876-iasi-romania","status":"publish","type":"product","link":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/produs\/colectii-anuale\/2009\/emisiune-comuna-romania-israel-primul-teatru-idia-din-lume-1876-iasi-romania\/","title":{"rendered":"Emisiune comun\u00e3 Rom\u00e2nia \u2013 Israel ; PRIMUL TEATRU IDI\u0218 DIN LUME – 1876 – IA\u0218I, ROM\u00c2NIA"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a> La pu\u0163in timp dup\u00e3 ce Statul Israel \u015fi-a proclamat independen\u0163a, \u00een mai 1948, Rom\u00e2nia a recunoscut acest fapt. Astfel, Rom\u00e2nia a devenit una din primele \u0163\u00e3ri care au recunoscut Statul Israel, iar rela\u0163iile diplomatice s-au stabilit \u00een luna iunie a aceluia\u015fi an.
\n\u00cen afara spectrului politic, la baza rela\u0163iilor rom\u00e2no-israeliene stau leg\u00e3turi culturale \u015fi istorice. Imnul na\u0163ional al Statului Israel, Hatikva (Speran\u0163a), are unele \u201einfluen\u0163e\u201c rom\u00e2ne\u015fti. Se spune c\u00e3 Naphtali Herz Imber a \u00eenceput s\u00e3 scrie cuvintele \u00eenc\u00e3 de la Ia\u015fi din anii 1876-1878. Mai mult chiar, unii spun c\u00e3 muzica imnului se bazeaz\u00e3 pe c\u00e2ntecul popular rom\u00e2nesc \u201eCarul cu boi\u201c.
\nEste important de men\u0163ionat c\u00e3 primul ambasador plenipoten\u0163iar israelian acreditat la Bucure\u015fti a fost celebrul pictor Reuben Ruvin, originar din Rom\u00e2nia.
\n\u00cen perioada 2008-2009, Statul Israel organizeaz\u00e3 o serie de manifest\u00e3ri legate de marcarea a 60 de ani de la redob\u00e2ndirea independen\u0163ei \u015fi de rela\u0163ii diplomatice ne\u00eentrerupte cu Rom\u00e2nia.
\n\u00cen acest context, Romfilatelia \u015fi Administra\u0163ia Po\u015ftal\u00e3 a Statului Israel au realizat aceast\u00e3 emisiune comun\u00e3 dedicat\u00e3 \u00eentemeietorului Primului Teatru Idi\u015f din Lume, Avram Goldfaden (1840-1909).
\n\u201e\u00cent\u00e2mplarea a vrut s\u00e3 \u00eentemeiez teatrul evreiesc \u00een Rom\u00e2nia, o \u0163ar\u00e3 cu o popula\u0163ie evreiasc\u00e3 ce nu avea idee de literatura dramatic\u00e3… Hrana fizic\u00e3 \u015fi spiritual\u00e3 a publicului nostru de atunci consta \u00eentr-un p\u00e3h\u00e3rel bun de Odobe\u015fti \u015fi din c\u00e2ntece evreie\u015fti.\u201c (Avram Goldfaden)
\nN\u00e3scut \u00een 1840 \u00een or\u00e3\u015felul Staro-Konstantin (Rusia), Avram Goldfaden va frecventa heder-ul (\u015fcoala tradi\u0163ional\u00e3 evreiasc\u00e3 pentru copii). Va \u00eenv\u00e3\u0163a germana, rusa dar \u015fi muzica.
\n\u00cen 1866 termin\u00e3 \u015fcoala rabinic\u00e3 din Simferopol, unde va lucra ca profesor, plec\u00e2nd ulterior la Odessa, unde locuie\u015fte \u00een casa unui unchi. Tot \u00een 1866 public\u00e3 primul s\u00e3u volum de versuri \u00een idi\u015f.
\n\u00cen perioada c\u00e2t a stat la Odessa \u00eel cunoa\u015fte pe poetul de limb\u00e3 ebraic\u00e3 Eliahu Mordehai Werbel cu a c\u00e3rui fiic\u00e3 se va c\u00e3s\u00e3tori.
\n\u00cen 1869 \u00eei apare volumul \u201eEvreica\u201c al c\u00e3rui cuprins insereaz\u00e3 \u015fi primele sale piese de teatru \u00een idi\u015f \u201eCele dou\u00e3 vecine\u201c \u015fi \u201eM\u00e3tu\u015fa Zose\u201c. Pleac\u00e3 la Munchen \u00een 1875 cu g\u00e2ndul de a studia medicina, dar va renun\u0163a \u00een scurt timp la aceasta.
\nDup\u00e3 o scurt\u00e3 perioad\u00e3 petrecut\u00e3 la Cern\u00e3u\u0163i, Golfaden pleac\u00e3 la Ia\u015fi, chemat de I\u0163hak Librescu care-l va convinge s\u00e3 editeze un ziar \u015fi totodat\u00e3 s\u00e3 prezinte mici spectacole \u00eentr-un local, Goldfaden fiind deja cunoscut datorit\u00e3 c\u00e2ntecelor sale interpretate prin c\u00e2rciumile frecventate de evrei din ora\u015fele prin care trecuse.
\nApari\u0163ia lui Goldfaden la Ia\u015fi a produs o puternic\u00e3 impresie c\u00e3ci personalitatea sa teatral\u00e3 \u00eensemna totul, el fiind autor, actor, muzician, regizor \u015fi director. Goldfaden era un teatru \u00eentreg.
\nRom\u00e2nia, Ia\u015fi, 19 august 1876, gr\u00e3dina lui \u0218imen Mark, la \u201ePomul Verde\u201c- locul unde a luat na\u015ftere primul teatru \u00een limba idi\u015f din lume a c\u00e3rui prim\u00e3 cronic\u00e3 a fost scris\u00e3 de nimeni altul dec\u00e2t de poetul na\u0163ional, Mihai Eminescu \u00een \u201eCurierul de Ia\u015fi\u201c (vineri, 20 august 1876).
\n\u201e\u00centr-o gr\u00e3din\u00e3 pe uli\u0163a mare s-a deschis un mic teatru de var\u00e3, \u00een care se joac\u00e3 \u00een limba evreiasc\u00e3… Trupa compus\u00e3 din vreo \u015fase in\u015fi (to\u0163i b\u00e3rba\u0163i) are un repertoriu caracteristic, care atinge numai via\u0163a casnic\u00e3 \u015fi religioas\u00e3 a evreilor. Astfel, joi, \u00een 19 august, s-a jucat: 1) \u201eLumea ca un paradis\u201c(c\u00e2ntecel satiric); 2) \u201eFilosoful amorezat \u015fi hasidul (habotnicul) luminat\u201c (dialog); 3) \u201eSocrul \u015fi ginerele\u201c; 4) \u201eFi\u015fel harabagiul cu r\u00e2nda\u015ful s\u00e3u Sidr\u201c(comedie). Despre piese avem pu\u0163ine de spus- ele nu prezint\u00e3 vreun mare interes, dar jocul actorilor a fost excelent… Directorul trupei are un glas simpatic (bariton) \u015fi figur\u00e3 pl\u00e3cut\u00e3. Ariile sunt evreie\u015fti, iar publicul, compus \u00een mare parte din coreligionari ai actorilor, petrece bine.\u201c
\n\u00cencep\u00e2nd cu acela\u015fi an, Goldfaden organizeaz\u00e3 turnee cu trupa sa de teatru la Odessa, Br\u00e3ila, Gala\u0163i, Boto\u015fani, iar la Bucure\u015fti ajunge \u00een 1877, unde joac\u00e3 pe scena permanent\u00e3 a salonului \u201eLaz\u00e3r Cafegiu\u201c de pe Calea V\u00e3c\u00e3re\u015fti.
\nO colaborare str\u00e2ns\u00e3 \u00een domeniul teatral rom\u00e2nesc, a avut-o cu Ion Ghica, Directorul General al Teatrelor din acea perioad\u00e3.
\nSankt Petersburg, Var\u015fovia, Paris, Lvov sunt doar c\u00e2teva din ora\u015fele unde Goldfaden s-a f\u00e3cut cunoscut prin talentul sau at\u00e2t de scriitor c\u00e2t \u015fi de actor.
\nAjuns la New York, \u00een 1887, acolo unde erau deja to\u0163i fo\u015ftii pionieri ai teatrului evreiesc din Rom\u00e2nia, Goldfaden organizeaz\u00e3 o trup\u00e3 de teatru cu care pune \u00een scen\u00e3 la \u201eRomanian Opera House\u201c piesa \u201eTrompeta fermecat\u00e3\u201c.
\nPleac\u00e3 din nou \u00een Europa de unde, dup\u00e3 mai multe peregrin\u00e3ri prin capitalele b\u00e3tr\u00e2nului continent, se re\u00eentoarce la New York \u00een 1905 unde va scrie, pentru tinerii vorbitori de limb\u00e3 ebraic\u00e3, piesa \u201eDavid \u00een R\u00e3zboi\u201c, pe care o pune chiar el \u00een scen\u00e3, pe muzic\u00e3 proprie. \u00cen martie 1906 are loc premiera acestei piese, primul spectacol \u00een limba ebraic\u00e3 jucat \u00een America.
\nPe 25 decembrie 1907, tot la New York, are loc la \u201ePeople\u2019s Theatre\u201c, \u00een regia lui Boris Toma\u015fevski, premiera piesei lui Goldfaden \u201eBel Ami\u201c, pies\u00e3 muzical-na\u0163ional\u00e3 \u00een 4 acte, pe muzica lui H. Friedzel, iar cupletele pe muzica lui Mogulescu. Primit\u00e3 cu aplauze furtunoase, entuziasm \u015fi cronici favorabile, aceasta a fost ultima pies\u00e3 la ale c\u00e3rei prime cinci spectacole a fost prezent \u015fi Goldfaden.
\nPe 9 ianuarie 1908, Avram Goldfaden, p\u00e3rintele primului teatru \u00een limba idi\u015f \u015fi cel care a semnat actul de na\u015ftere al musicalului american, a p\u00e3r\u00e3sit spectacolul lumii, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul evreiesc \u201eWashington Cemetery\u201c. Cortegiul funerar a fost impresionant: peste 75 000 de persoane, circula\u0163ia a fost blocat\u00e3 \u00een Manhattan, iar c\u00e2teva sute de poli\u0163i\u015fti au men\u0163inut ordinea.
\nSocotindu-l un \u201eShakespeare\u201c evreu, ziarul Times din 12 ianuarie 1908 scria: \u201eDe c\u00e2nd Italia a declarat doliu na\u0163ional la moartea poetului Carduci, nici un poet n-a mai avut parte de o \u00eenmorm\u00e2ntare ca Avram Goldfaden.\u201c
\nAvram Goldfaden r\u00e3m\u00e2ne o personalitate marcant\u00e3 a teatrului mondial, l\u00e3s\u00e2nd \u00een urma sa peste 60 de piese, multe dintre ele juc\u00e2ndu-se \u015fi acum.
\n\u0218i dac\u00e3 ar trebui sintetizat\u00e3 via\u0163a \u015fi opera lui Avram Goldfaden \u00een doar dou\u00e3 fraze, cele mai nimerite ar fi cele g\u00e3site \u00een \u201eMemoriile\u201c sale: \u201e …A\u0163i r\u00e2s cu poft\u00e3 \u015fi v-a\u0163i distrat ascult\u00e2nd glumele mele, iar eu, privindu-v\u00e3 sim\u0163eam c\u00e3-mi pl\u00e2nge inima. Acuma, fra\u0163ilor, v-am dat o dram\u00e3, o tragedie desprins\u00e3 din via\u0163\u00e3, pl\u00e2nge\u0163i \u015fi voi – iar inima mea se va bucura!\u201c<\/p>\n

Pentru consultan\u0163a documentar\u00e3 acordat\u00e3 la realizarea acestei emisiuni filatelice aducem mul\u0163umiri Ambasadei Statului Israel la Bucure\u015fti, Federa\u0163iei Comunit\u00e3\u0163ilor Evreie\u015fti din Rom\u00e2nia \u015fi Asocia\u0163iei Evreilor din Ia\u015fi.<\/p>\n

Data Aparitie:2009-11-26<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La pu\u0163in timp dup\u00e3 ce Statul Israel \u015fi-a proclamat independen\u0163a, \u00een mai 1948, Rom\u00e2nia a recunoscut acest fapt. Astfel, Rom\u00e2nia a devenit una din primele \u0163\u00e3ri care au recunoscut Statul Israel, iar rela\u0163iile diplomatice s-au stabilit \u00een luna iunie a aceluia\u015fi an. \u00cen afara spectrului politic, la baza rela\u0163iilor rom\u00e2no-israeliene stau leg\u00e3turi culturale \u015fi istorice.… Cite\u0219te mai mult »Emisiune comun\u00e3 Rom\u00e2nia \u2013 Israel ; PRIMUL TEATRU IDI\u0218 DIN LUME – 1876 – IA\u0218I, ROM\u00c2NIA<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"featured_media":2018894,"template":"","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"off","neve_meta_content_width":100,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":""},"product_cat":[109,6],"product_tag":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product\/2001249"}],"collection":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2018894"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2001249"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product_cat?post=2001249"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/romfilatelia.ro\/magazin\/wp-json\/wp\/v2\/product_tag?post=2001249"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}