ORNAMENTELE ARMELOR

Romfilatelia introduce în circulaţie, la data de 24 martie, emisiunea de timbre poştale „Ornamentele armelor”, o emisiune ce aduce în atenţia colecţionarilor bogăţia decoraţiilor armelor de foc din secolele trecute.

Arta războiului perioadei moderne este asociată cu începutul folosirii pe scară largă a prafului de puşcă şi dezvoltarea armelor capabile de a folosi explozibili, inclusiv pistoale. Pentru acest motiv, perioada este denumită epoca războiului cu praf de puşcă (un concept introdus de istoricul britanic Michael Roberts, în anii 1950).

Prima imagine europeană a unei puşti a apărut  în anul 1326, în manuscrisul „De nobilitatibus sapientii et prudentiis regum” al savantului englez Walter de Milemete.

Autorul cărţii „Uneltele războiului: istoria armelor vremurilor moderne”, expertul în arme Syed Ramsey explică declinul armelor medievale tradiţionale în faţa armelor de foc: „Deoarece o armă de foc necesită un antrenament minim pentru a putea fi folosită, un simplu ţăran cu o puşcă putea să submineze ordinea şi respectul impus de cavaleria din Europa. Deşi o armură bine lucrată putea să prevină penetrarea proiectilului dintr-o armă de foc, prin anii 1690 devenise insuficientă pentru un atac armat frontal şi folosirea sa s-a încheiat, chiar şi printre cavaleri”.

Transformarea armatelor Europei a avut un impact social important aşa cum istoricul militar britanic J.F.C. Fuller declara în cartea sa „Nine Principles of War”: „Muscheta a făcut infanteristul, iar infanteristul a făcut democratul”. Deci, apărarea unui stat rămăsese în mâinile omului de rând, nu în cele ale aristocraţilor, deşi aceştia aveau tendinţa de a monopoliza rolurile de ofiţeri aproape în exclusivitate.

Ca armă de foc de mare importanţă, regăsim pistolul; acesta a apărut iniţial ca o armă folosită de cavalerie. Utilizarea sa cu o singură mână era esenţială. Pistoalele iniţiale reflectau, în general, tehnologia disponibilă muschetelor – foc unic şi încărcare pe gura ţevii – fiind la început concepute pentru suplimentarea armelor mai puternice cu reazem pe umăr.

Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei ilustrează un pistol de provenienţă persană din prima jumătate  a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 46,5 cm şi calibru de 15 mm. Piesa este realizată din trei materiale: oţel, ce a fost turnat, presat, gravat şi aurit; argint turnat, laminat, decupat, trefilat, gravat şi cizelat; lemn strunjit, încrustat, placat şi finisat.

Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei reproduce imaginea unui pistol cu cremene, de provenienţă italiană, din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 54,5 cm şi calibru de 16 mm. Piesa este realizată din patru materiale: oţel turnat, ciocănit, gravat, argintat,  aurit şi cizelat; lemn, strunjit şi finisat; argint, turnat, trefilat, filigranat, aurit şi cizelat; coral sculptat.

Timbrul cu valoarea nominală de 8 lei reprezintă imaginea unui pistol cu cremene de provenienţă turcească din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 50,5 cm şi calibru de 15 mm. Piesa este realizată din trei materiale: oţel turnat, ciocănit, gravat, aurit şi cizelat; lemn tăiat şi finisat; argint turnat, traforat, aurit şi cizelat.

Timbrul cu valoarea nominală de 15 lei ilustrează tot un pistol de provenienţă turcească din prima jumătate  a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 49,5 cm şi calibru de 16 mm. Piesa este realizată din patru materiale: oţel turnat, ciocănit, gravat, aurit şi cizelat; lemn strunjit, încrustat şi finisat; argint trefilat şi cizelat; alamă turnată, laminată şi presată.

Piesele reprezentate pe mărcile poştale aparţin patrimoniului Muzeului Naţional Peleş.

 

Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional Peleş pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.