FRUCTE DE PĂDURE

Fructele, temă îndrăgită de pasionaţii filateliei, este abordată şi în acest an de Romfilatelia în emisiunea de mărci poştale „Fructe de pădure”.

Fructele de pădure sunt cele care colorează în fiecare vară poienile şi luminişurile pădurilor. Ele au fost consumate de oameni încă dinaintea apariţiei agriculturii şi sunt încă o sursă de hrană importantă pentru multe specii de animale.

Fructele de pădure sunt considerate a fi printre cele mai sănătoase alimente. Bogate în antioxidanţi, ele au numeroase proprietăţi benefice pentru organism, contribuind la fortifierea imunităţii şi la combaterea anumitor afecţiuni. Culoarea acestor fructe este un indiciu asupra beneficiilor pe care consumul lor îl aduce organismului. Astfel, fructele roşii ne protejează inima şi vasele de sânge şi ne ajută să ne menţinem o memorie bună.

Culoarea albastru-violet a fructelor ar trebui să fie principalul motiv de a le alege pentru cei ce sunt interesaţi de efectele anti-îmbătrânire, deoarece antocianinele şi compuşii fenolici conţinuţi sunt adevărate arme împotriva radicalilor liberi. De asemenea, la fel ca fructele roşii, cele albastru-violet ajută memoria.

Cătina (Hippophaë rhamnoides), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei, este un arbust care poate creşte până la 5-6 m înălţime. Ramurile prezintă numeroşi ţepi lungi, foarte ascuţiţi, iar frunzele sunt înguste, de culoare verde-argintiu. Florile, brun-gălbui, sunt mici şi apar în lunile martie – aprilie.

Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de 5-10 mm şi late de 4-8 mm. Acestea sunt grupate mai multe la un loc, de culoare verde la început şi galben-portocaliu la completa lor maturitate. Se pot recolta imediat după coacere până la lăsarea primului ger.

Cunoscută sub denumirile populare de cătină albă, cătină ghimpoasă sau drăcilă din cauza spinilor pe care îi are, cătina este răspândită în regiunile deluroase ale Munteniei şi Moldovei, unde creşte din abundenţă de-a lungul albiilor râurilor şi izvoarelor, cât şi pe versanţii munţilor.

Păducelul (Crataegus monogyna) este cunoscut sub numele popular de mărăcine sau gherghinar şi poate fi des întâlnit în zonele de şes, deal şi munte, fiind nepretenţios. Acesta este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei.

Este un arbust spinos cu frunzele lobate şi fin dinţate pe margini. Florile prezintă câte 5 petale albe sau roz-pal şi sunt reunite în buchete din care se dezvoltă fructe cărnoase, roşii-portocalii.

Păducelul creşte începând cu zonele joase de câmpie, unde fructele ajung la maturitate în primele zile ale lunii septembrie şi până în ariile sub-montane, unde acestea se coc mai târziu datorită condiţiilor climaterice. Fructele mature sunt de culoare roşu aprins.

În scopuri terapeutice, de la păducel se folosesc florile, frunzele şi fructele. Acestea conţin bioflavonoide, vitaminele B şi C, uleiuri volatile şi taninuri.

Măceşul (Rosa canina), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, este un arbust ale cărui proprietăţi vindecătoare au fost cunoscute încă din antichitate. Denumirile populare ale măceşului sunt: rug, trandafir sălbatic, cadar, rujă.

Măceşul este o plantă perenă care creşte la câmpie, dar şi în zonele de deal, iar în prima parte a lunii aprilie înfloreşte. Florile de culoare roz se transformă către sfârşitul lunii septembrie în fructe mici şi roşii. De obicei, măceşul are flori de culoare roz pal, dar există şi subspecii cu flori albe sau roz închis. Florile măsoară în diametru 4 – 6 cm şi au câte 5 petale.

Măceşele sunt, de fapt, pseudofructe, adevăratele fructe fiind cele din interior, denumite şi „seminţe”. Planta este bogată în anumiţi antioxidanţi. Fructele sunt apreciate pentru nivelul ridicat de vitamina C şi sunt folosite pentru a face sirop, ceai sau marmeladă.

Fragul (Fragaria vesca) cu denumirile populare de căpşun de pădure, frag de pădure şi vărăguţă este o plantă perenă, erbacee din genul Fragaria, familia Rosaceae, ce poate atinge înălţimea de 30 de cm. Acesta este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei.

Fructele sunt comestibile, de mici dimensiuni şi formă conică, albe sau roşii, cărnoase cu gust dulce – acrişor. Frunzele sunt trifoliate, de culoare verde, fără miros, cu gust astringent.

Fragul creşte prin fâneţe, pajişti, poieni şi în preajma tufărişurilor şi este răspândit atât în zonele de deal, cât şi în zonele montane. Acesta înfloreşte primăvara, iar în următoarele 25-30 de zile, fructele pot fi culese. Fragul este o plantă necesară atât în medicina alternativă tradiţională, cât şi în gastronomie.

Murul (Rubus sp.), ilustrat pe plicul „prima zi”, este un arbust înalt de 1 – 3 m, ce creşte în zone deluroase, la margini de păduri, la munte. Murele, numite şi colecţie de vitamine şi minerale, conţin nu mai puţin de şapte vitamine, în cea mai mare parte din complexul B, dar şi vitaminele E şi C. Tot murele conţin taninuri, flavonoizi, vitamina C şi estrogeni naturali.

 

 

Romfilatelia mulţumește Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză” a Universității din București, Institutului de Biologie al Academiei Române și domnului fotograf Octavian Chende pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.