Colecţii româneşti: TIRBUŞOANE (II)

Romfilatelia continuă seria de mărci poştale Colecţii Româneşti prin tematica Tirbuşoane (II), fiind alcătuită din şapte valori ce ilustrează o renumită colecţie din Bucureşti.

În trecut, nu doar sticlele de vin se sigilau cu dop de plută, ci şi sticlele de medicamente, de parfum sau călimările de cerneală. Astfel, o unealtă precum tirbuşonul putea fi folosită pentru a desface o călimară în vederea scrierii unei scrisori şi pentru a pune sigiliul aflat pe baza tecii, direct pe ceara topită. De accea, tirbuşonul era mai degrabă un accesoriu pentru nobili, decât pentru omul de rând.

Evoluţia istorică a tirbuşonului poate fi observată în cea mai mare colecţie din lume, certificată de către Guinness World Records, în 2015.

 

Timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei ilustrează un tirbuşon de buzunar, artistic, franţuzesc, din secolul al XVIII-lea. În acea perioadă, vinul era destinat în principal aristocraţilor, în timp ce restul populaţiei se delecta cu cidru sau bere. Prin urmare, piesele de acest tip sunt mereu decorate cu foiţă de aur şi foarte frumos ornamentate.

Timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei ilustrează un tirbuşon din aur şi agat. Acest tirbuşon are teaca şi capetele mânerului confecţionate din aur şi mânerul din agat. Este un tip de tirbuşon produs în secolul al XVIII-lea, de către bijutierii francezi.

Timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei ilustrează un tirbuşon clopot. Un tirbuşon britanic cu mecanism tip Thomason, cu mâner principal în formă ovală, şi un al doilea în formă de şarpe, acesta fiind produs în Birmingham. Inovaţia pe care o prezintă mecanismul constă în scoaterea dopului din sticlă fără a fi nevoie de o tragere directă, căci simpla rotire a mânerului în sensul acelor de ceasornic permitea atât introducerea spirei în dop, cât şi extracţia din sticlă.

Timbrul cu valoarea nominală de 4,00 lei ilustrează un tirbuşon cu un singur levier produs în Franţa, patentat de Fernand François, în anul 1902. Această variantă decorată este denumită „Le Rapide”.

Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei ilustrează un tirbuşon zig-zag, o piesă foarte rară, care, spre deosebire de celelalte din categoria ei, are două rânduri de leviere despărţite de un mâner din lemn. Astfel, odată înşurubată spira în dop, mânerul este tras în sus, iar levierele se extind.

Timbrul cu valoarea nominală de 8 lei ilustrează un tirbuşon pistol. Este o piesă franţuzească, din metal placat cu sidef, ce reprezintă o armă de foc al cărei trăgaci este chiar tirbuşonul.

Coliţa emisiunii, cu valoarea nominală de 16 lei, reprezintă un tirbuşon patentat în 1904, în Danemarca. Particularitatea sa este aceea că, deşi este folosit pentru a scoate dopuri de plută, el nu are spiră. În schimb, cele două lamele zimţate pe care le are, se introduc în dop şi, odată ce se trage mânerul, cele două lamele se depărtează una de alta, agăţând dopul din interior.