Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide
Slide

150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România (Oraviţa – Baziaş, 1856 – 2006)

locomotiveCu 150 de ani în urmă, între Oraviţa şi Baziaş s-a dat în exploatare, pentru transportul călătorilor, prima linie de cale ferată construită pe teritoriul de astăzi al României.
Pentru a marca acest eveniment, Romfilatelia, societatea specializată în editarea şi comercializarea mărcilor poştale româneşti, introduce în circulaţie emisiunea filatelică 150 DE ANI DE LA INAUGURAREA PRIMEI LINII DE CALE FERATĂ DIN ROMÂNIA (ORAVIŢA- BAZIAŞ, 1856 – 2006)
La 15 septembrie 1830 se inaugura, în Anglia, prima linie de cale ferată în adevăratul sens al cuvântului, între oraşele Liverpool şi Manchester, după ce în 1825, între Stockton şi Darlington, fusese inaugurată “linia cărbunelui”. Astfel începea aventura tehnică feroviară ce avea să schimbe viaţa şi condiţiile existenţiale ale locuitorilor planetei.
În anul 1845, directorul districtului minier din Munţii Banatului, Gustav Granzsteim, adresează un memoriu şefului Administraţiei Averilor Imperiale de la Viena, în care atrăgea atenţia asupra importanţei economice a extragerii cărbunelui din zona Anina. De aici, cărbunele ajungea la Baziaş pentru a fi alimentate navele ce navigau pe Dunăre.
Între 1845 şi 1846, statul austriac confiscă toate minele particulare de cărbune din Munţii Aninei. La sfârşitul anului 1846, Cancelaria de la Viena aprobă planul de realizare a unei căi ferate cu tracţiune cabalină pentru transportul cărbunelui de la Anina la Oraviţa şi a unei căi ferate normale de la Oraviţa în portul Baziaş de la Dunăre.
La 20 august 1854 s-a inaugurat linia Oraviţa-Baziaş, cu o lungime de 62,5 Km, numai pentru transportul cărbunelui; de aici şi denumirea de “Linia cărbunarilor”. În 1855 este preluată de către “Societatea Privilegiată Imperială şi Regală a Căilor Ferate Austriece de Stat”(St.E.G.).
După unele îmbunătăţiri, la 1 noiembrie 1856 a fost deschisă şi pentru transportul călătorilor.

Timbrul cu valoarea nominală de 30 Bani, reprezintă locomotiva StEG 111- “Wartberg”  tip 1B-n2, John Haswell, Viena, 1854.
La 20 iulie 1858 a remorcat trenul inaugural al liniei Timişoara-Stamora Moraviţa-Baziaş. Trenul era format din 11 vagoane de călători şi un vagon de bagaje. Din portul Baziaş, călătorii îşi puteau continua călătoria pe Dunăre, cu vapoarele spre Orşova, Giurgiu, Cernavodă, Odessa şi Constantinopol.

Timbrul cu valoarea de 50 Bani, reprezintă locomotiva D.B.S.R. 1-“Ovidiu”, tip C-n2, Beyer, Peacock, Manchester, 1860. Împreună cu D.B.S.R. 2-“Tomis”, a remorcat primele trenuri ale liniei dobrogene Cernavodă Port- Constanţa Port. Circulaţia feroviară între cele două porturi a determinat înfiinţarea, în 1865, a unui serviciu local, denumit “Local Post” care stabilea legătura atât între cele două puncte terminus ale liniei, cât şi cu serviciul poştal al companiei maritime austriece “Lloyd”. Pentru francarea transportului poştal pe această linie, compania D.B.S.R.- (Danube and Black Sea Railway) a emis în anul 1867 o marcă proprie, de 20 de parale, care a constituit prima marcă poştală europeană cu tematică feroviară. Desenul mărcii reprezintă un tren intrând în portul Constanţa.

Timbrul cu valoarea 1,00 Lei prezintă locomotiva L.C.J.E. 56-                      “Curierulu”, tip 1B-n2, Canada Works, Birkenhead 1869, împreună cu vagonul-salon al Regelui Carol I, cu ocazia vizitei acestuia la Iaşi (7 octombrie 1889).
Această locomotivă făcea parte din seria L.C.J.E. 49-57 care a fost livrată de firmele britanice Neilson & Co., Glasgow şi Birkenhead şi care a remorcat trenurile inaugurale ale liniilor Suceava – Roman, Paşcani – Iaşi şi Vereşti- Botoşani.

Timbrul cu valoarea nominală de….Lei prezintă locomotiva CFR 1-„Berlad”, tip 1A1- n2, Georg Egestorff, Hannover, 1869. Această locomotivă făcea parte din seria CFR 1-20 care a remorcat, începând cu 13 septembrie 1872, primele trenuri accelerate ale liniilor Societăţii Acţionarilor CFR.

Timbrul cu valoarea nominală de….Lei, prezintă locomotiva B.M.1- „Unirea” tip 1B-n2, bay.B IX, J.A.Maffei, München, 1877. Acest model bavarez de locomotive pentru trenuri accelerate a fost livrat într-un număr de 104 unităţi. Patru dintre ele au fost folosite, în perioada 1877 – 1878, pe linia militară provizorie Frăteşti – Zimnicea. După terminarea Războiului de Independenţă au fost cumpărate de guvernul român şi au fost repartizate liniei, în construcţie, Buzău-Mărăşeşti, unde au primit numerele şi numele de BM 1-„Unirea”, BM 2-„Independenţa”, BM 3-„Şoimul” şi BM 4- „Săgeata”. Locomotiva 1-„Unirea” a asigurat remorcarea trenului special care a inaugurat, la 30 octombrie 1881, linia Buzău-Mărăşeşti, prima linie de cale ferată din România concepută şi realizată integral de români. În perioada 1883 – 1886, prin viteza maximă de circulaţie de 92 km/h, aceste locomotive au fost cele mai rapide de pe reţeaua CFR şi au asigurat şi remorcarea trenului „Orient Express”.

Timbrul cu valoarea nominală de … Lei prezintă trenul „Fulger”/ ”Regele Carol I Pullman Express”, 1933. Acest tren de lux a circulat pe traseul Bucureşti Nord-Constanţa (prelungit pe perioada verii până la Carmen Sylva) şi a fost dat în exploatare pe 22 mai 1933. Avea în compunere 3 vagoane-salon Pullman şi 2 vagoane de poştă şi de bagaje, fiind remorcat de  locomotiva PACIFIC CFR 231.041 tip 2C1-h4. În perioada interbelică au mai circulat pe liniile CFR alte două trenuri celebre: „Carpaţi Pullman Express” (Bucureşti Nord-Braşov şi retur) şi „Dunărea Pullman Express”                  (Bucureşti Nord-Galaţi şi retur). De menţionat faptul că, în perioada interbelică, trenurile de lux „Pullman” au circulat doar în opt ţări europene    (Franţa, Italia, Spania, Austria, Olanda, România, Elveţia şi Belgia) şi în Egipt.

Pe coliţa dantelată a emisiunii este reprezentată imaginea de ansamblu a staţiei Oraviţa cu clădirea pentru călători la 1863, remiza de locomotive, două trenuri pentru cărbuni, placa de întoarcere pe care se află, în centru,  locomotiva cu abur articulată StEG 500- STEYERDORF tip CB-n2F, iar în plan secundar, o locomotivă tip 2A-n2 (model Norris). StEG 500- STEYERDORF a fost construită după proiectele inginerului austriac Pius Fink, special pentru linia Oraviţa–Anina (inaugurată la 15 decembrie 1863), prima linie de cale ferată montană din România şi una dintre primele din Europa. Datorită originalităţii constructive, această locomotivă a fost prezentată la două expoziţii universale, în 1862 la Londra şi în 1867 la Paris.
Documentarea şi ilustrarea emisiunii filatelice au beneficiat de sprijinul domnului ing. Ilie Popescu, din cadrul S.N.T.F.C. – „CFR CĂLĂTORI” S.A. (Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului).

Data de aparitie: 2006-08-23

Acasa
Colecții
Evenimente
Magazin
Search