Romfilatelia, societatea specializatã în emiterea şi comercializarea mãrcilor poştale româneşti, în cadrul tematicii anuale ZIUA MÃRCII POȘTALE ROMÂNEȘTI, cu ocazia comemorãrii a 1900 de ani de la moartea lui Decebal, introduce în circulaţie o emisiune de timbre dedicatã marelui rege dac Decebal (106 – 2006).
Sub regele Decebal (87-106 d.Hr.), Dacia s-a aflat la apogeul dezvoltãrii sale ca stat a cãrui unitate politicã se întindea pe un teritoriu cuprins între Tisa, Dunãre şi Nistru. În acea perioadã tendinţele expansioniste ale Imperiului Roman, motivate în principal de precara situaţie economico-financiarã a Imperiului, au dus nemijlocit la pregãtirea unei incursiuni pe teritoriul dac, deosebit de bogat în resurse naturale şi materiale.
Prima confruntare, pe teritoriul Daciei, are loc în timpul domniei lui Domiţian, în anul 87 d.Hr. O armatã romanã compusã din 5-6 legiuni, pãtrunde (probabil) pe Valea Oltului unde, lângã Turnu Roşu, este surprinsã într-o capcanã de armata lui Decebal şi înfrântã; dacii au capturat prizonieri, nenumãrate trofee, cât şi stindardul Legiunii a V-a, al cãrei comandant fusese ucis în luptã.
Dupã numai un an, la Tapae (Porţile de Fier ale Transilvaniei – între Caransebeş şi Haţeg) are loc o nouã confruntare între daci şi romani, de astã datã romanii ieşind învingãtori. Însã, datoritã problemelor militare din Panonia ale armatelor imperiale, se încheie, în anul 89 d.Hr., o pace de compromis în urma cãreia Decebal reuşeşte, dupã o înţeleaptã negociere, sã obţinã avantaje în bani, meşteri şi instructori militari.
Timp de aproape 12 ani de pace, statul dac se consolideazã, centralizarea se accelereazã, armata este echipatã şi instruitã şi se iniţiazã un vast program de construcţii civile şi militare, îndeosebi în regiunea munţilor Orãştiei.
Dupã urcarea sa pe tron, împãratul Traian (în timpul cãruia Imperiul Roman atinge apogeul puterii şi expansiunii sale teritoriale) concentreazã, la începutul anului 101 d.Hr., în Moesia Superioarã, 13-14 legiuni (circa 150.000 de soldaţi), în vederea ocupãrii regatului lui Decebal.
Armata romanã condusã de Traian, traverseazã Dunãrea pe poduri de vase pe la Dierna (Orşova), pãtrunzând prin Banat în Dacia. Din nou, la Tapae, în vara aceluiaşi an, are loc o crâncenã şi îndelungatã bãtãlie ce se încheie cu victoria romanilor.
Spre sfârşitul anului 101 d.Hr. importante forţe dace traverseazã Dunãrea şi pãtrund în Moesia, obligându-l pe împãratul Traian sã se deplaseze spre noul teatru de rãzboi deschis de Decebal. Ingeniosul plan strategic se prãbuşeşte însã dupã înfrângerea lui Decebal în iarna şi primãvara anului 102 d.Hr.
În toamna anului 102 d.Hr., dupã o îndârjitã rezistenţã Decebal este nevoit sã încheie pacea, gânditã mai degrabã ca un simplu armistiţiu.
Între anii 103-105 d.Hr., Traian îi cere lui Apolodor din Damasc, cel mai vestit arhitect şi inginer constructor al epocii, sã realizeze un pod peste Dunãre, la Drobeta.
Începând cel de-al doilea Rãzboi dacic, în vara anului 105 d.Hr. legiunile romane trec podul şi atacã armata lui Decebal. Constrâns continuu la defensivã, Decebal se retrage la Sarmizegetusa. Dupã cucerirea cetãţilor care pãzeau accesul spre capitalã (Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie, Baniţa, Cãpâlna, Tilisca), legiunile romane încep asediul Sarmizegetusei.
În ciuda eroicei rezistenţe dace, cetatea este cuceritã şi distrusã din temelii. Cu aceastã ocazie, Traian recuperazã stindardul Legiunii a V-a.
O parte dintre apãrãtori, printre care şi Decebal, reuşesc sã pãrãseascã cetatea încercând sã continue rezistenţa împotriva romanilor în interiorul ţãrii. Urmãrit de cavaleria romanã, pentru a nu cãdea viu în mâinile romanilor, Decebal se sinucide. O parte a regatului dac este transformatã în vara anului 106 d.Hr. în provincie romanã.
Ca urmare a înfrângerii dacilor, alãturi de numeroşi prizonieri, trupele romane şi-au însuşit şi tezaurul dacic format din cantitãţi uriaşe de aur şi argint. Datoritã acestor bogãţii s-au organizat la Roma, timp de 123 de zile, petreceri şi serbãri populare în cinstea triumfului lui Traian asupra Daciei. Aceasta demonstreazã cât de temuţi erau strãmoşii noştri daci, dacã romanii s-au bucurat atâta timp pentru înfrângerea lor.
Importanţa rãzboaielor cu dacii este ilustratã în numeroase monumente realizate de Apolodor din Damasc: Columna lui Traian – pe ale cãrei basoreliefuri sunt prezentate scene de luptã ale romanilor cu dacii, din cele douã rãzboaie; Forumul lui Traian şi Bazilica Ulpia Traiana.
Definitoriu pentru personalitatea ultimului rege erou al dacilor este ceea ce a scris depre Decebal istoricul Dio Cassius: “Era foarte priceput în ale rãzboiului şi iscusit la faptã, ştiind sã aleagã prilejul pentru a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Abil în a întinde curse, era viteaz în luptã, ştiind a se folosi cu dibãcie de o victorie şi a scãpa cu bine dintr-o înfrângere, pentru care lucruri el a fost mult timp pentru romani un potrivnic de temut.”
Trei dintre timbrele emisiunii filatelice (cele cu valoarea nominalã de 30 Bani, 50 Bani şi 3,10 Lei) reprezintã o concepţie graficã proprie a artistului plastic Octavian Penda.
Timbrul cu valoarea nominalã de 1,20 Lei asociazã la harta vechii Dacii imaginea unui coif dacic.
CARACTERISTICI TEHNICE:
Data punerii în circulaţie: 15.07.2006
Numãr de valori: 4
Valori nominale: 30 Bani; 50 Bani; 1,20 Lei; 3,10 Lei
Paginare: timbre în coalã de 12 timbre x 4 valori; bloc de 4 timbre
Dimensiune timbre: 48 x 33 mm
Dimensiune bloc: 116 x 86 mm
Sistem de tipãrire: offset, la 4 culori pe hârtie cromo-gumatã (Anglia)
Tirajul total al emisiunii: 397.040 timbre: 313.440 timbre în coli de 12 buc. şi 20.900 blocuri de 4 timbre.
3 plicuri „prima zi“ a emisiunii: 550 seturi (3 plicuri) 1 plic fiind echipat cu timbrele emisiunii având valorile de 50 bani, şi 1,20 lei, 1 plic fiind echipat cu timbrele emisiunii având valorile de 30 bani, şi 3,10 lei şi 1 plic fiind echipat cu blocul emisiunii, numerotate şi obliterate cu ştampila „prima zi“ a emisiunii.
Machetator: Octavian PENDA
Cãrţi poştale maxime: 350 seturi (4 ilustrate)
Numãr de listã serie: 1730
Numãr de listã bloc: 1730 a
Data Aparitie:2006-07-15
