FLORILE MUNȚILOR, MUNTELE COZIA

31.70 lei285.00 lei

Despre Emisiune

Muntele Cozia, un loc cu adevărat unic, nu doar în România 

Simbol al Parcului Național, Cozia se definește ca un areal montan cu o mare diversitate geologică și geomorfologică (de la relieful cu vârfuri ascuțite, turnuri, creste calcaroase, peșteri, cheiuri, văi), până la păduri, pajiști și fânețe, cu floră și faună specifică.

Romfilatelia a selecționat unele din cele mai rare și frumoase flori ale zonei, prezente în imaginile mărcilor poștale ce vor fi introduse în circulație, vineri 23 august 2019, sub titlul tematic „Florile munților, Muntele Cozia”.

Floarea-reginei (Leontopodium alpinum), planta ce înnobilează timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei, face parte din familia Asteraceae, cunoscută popular și sub numele de „floare de colți” sau „albumiță”.

Este o plantă întâlnită în etajele alpin și subalpin. Aceasta crește pe versanți abrupți, însoriți, pe substrat calcaros. Este declarată monument al naturii, fiind o adevărată podoabă a munților Cozia, Maramureș, Rarău, Rodnei, Bistriței, Ceahlău, Giurgeu, Hășmaș, Vrancei, Ciucaș, Bârsei, Bucegi, Făgăraș, Căpățânii, Retezat, Godeanu, Țarcu, Trascăului și Bihorului. Ea mai poate fi regăsită și în Munții Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpați, Pirinei, în Asia Centrală și de Est.

Planta prezintă un rizom cilindric, acoperit cu resturi de frunze negre-brune, din care se desprind numeroase rădăcini.

Tulpina este erectă, neramificată și are înălțimea de 5-30 cm. Frunzele rozetelor bazale și cele tulpinale sunt întregi, slab-păroase pe față, iar pe dos sunt des suriu lanuginoase.

Florile sunt grupate în calatidii, iar acestea sunt îngrămădite în cime dese. Cele de pe disc sunt hermafrodite, tubuloase, sterile, iar cele radiare sunt flori femele, îngust tubuloase, dispuse în mai multe serii. Inflorescențele sunt înconjurate de un involucru de frunze inegale, alb lanat-tomentoase și stelat extinse.

Floarea Reginei înflorește între lunile iulie și august, fiind amenințată cu dispariția din cauza culegerii ei de către turiști, faptă interzisă prin lege.

Sunătoare (Hypericum richeri) reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei este o plantă perenă din familia Hypericaceae.

Planta are rizom orizontal, cilindric și tulpină simplă, înaltă de 10-50 cm. Frunzele sunt eliptice, ovat eliptice sau ovale, sesile, glabre și pe margine au un șir de puncte negre. Florile sunt galben deschis, negru punctate, la exterior adeseori roșietice și pe margini înspre vârf mărunt fimbriate. Sepalele sunt glanduloase și au fimbrii deși. Fructul este o capsulă ovată cu vezicule negre. Înflorește din iulie până în august și este răspândită din etajul molidului până în etajul alpin, prin pajiști, tufărișuri și stâncării.

Măseaua ciutei (Erythronium dens-canis) este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,70 lei și este cunoscută în România și ca floarea călugăr, cocșei, cocorăl și cocorai, fiind o plantă indigenă originară din Europa (Centrală și Sudică) și America de Nord.

Aparține familiei Liliaceae și este singura specie de Erythronium care apare spontan în Europa.

Măseaua ciutei este o plantă erbacee perenă cu bulb alungit-liniar, ce poate ajunge până la înălțimea de 30 cm. Frunzele sale sunt lat eliptice, ovate sau oblong-lanceolate, de obicei brun-maculate.

Tulpina este simplă, cu o singură floare terminală, nutantă, cu foliolele perigonului reflecte. Fructul este o capsulă obovoidală, cu multe semințe în interior.

Timbrul cu valoarea nominală de 7 lei ilustrează Ciuboțica cucului de munte (Primula elatior). Aceasta face parte din familia Primulaceae și este o plantă erboasă, heliofilă comună pe soluri revene, prin pajiști, pășuni, fânețe, luminișuri, margini de pădure și tufărișuri bine luminate din regiunea de dealuri până în cea montană, fiind răspândită atât în Europa, cât și în Asia.

Este cunoscută popular și cu numele de ciuboțica cucului sau țâța-vacii.

Ciuboțica cucului are un rizom oblic, viguros din care pornesc rădăcini albe. Frunzele sunt ovate sau alungit-ovate, membranoase, la bază brusc îngustate în pețiolul adesea lat-aripat. Tulpina sa este scapiformă, înaltă de 6-30 cm, care poartă terminal o umbelă multifloră, cu florile aplecate lateral. Corola în formă de pâlnie, sulfuriu-galbenă, în mijloc, la gâtul tubului are un inel portocaliu. Fructul său este o capsulă de lungimea caliciului sau mai lungă, cu semințe brunii, puternic verucoase.

Această floare înflorește între lunile martie și mai, fiind uzitată atât în medicina umană, cât și în cea veterinară.

În medicina empirică din România, florile sale au fost folosite pentru tratarea mai multor afecțiuni, fără a avea o justificare științifică. Este un fluidifiant al secrețiilor bronhice, un bun emolient, expectorant, antiseptic, sedativ, calmant și cicatrizant.

Timbrul cu valoarea nominalaa de 8,50 lei are ca subiect Cupa (Gentiana acaulis), specie din familia Gentianaceae ce cuprinde 87 de genuri și peste 1500 de specii. Genul Gentiana cuprinde aproximativ 400 de specii și este un gen cosmopolit care apare în habitatele alpine din regiunile temperate ale Americii de Nord, Asiei și Europei.

Este o plantă scundă, cu tulpină de 5-10 cm. Cupele au frunze tulpinale eliptice, 1-2 perechi, și rozeta bazală formată din frunze mate, eliptice până la obovate, groase, întinse pe pământ, și la vârf au o singură floare mare în formă de cupă elongată de culoare albastră, întunecată, cu nervuri longitudinale de culoare verde-măsliniu.

Florile cresc pe un peduncul foarte scurt de 3-6 cm. Frunzele au înălțimea de 2-3,5 cm.

Cupele iubesc locurile pline de soare, înflorind la sfârșitul primăverii și vara între lunile iunie și iulie, preferând pajiștile sau poienile din zona păduroasă, montană.

Timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei redă grafic Frăsinelul (Dictamnus albus), o plantă erbacee, care face parte din familia Rutaceae.

Este răspândită în zone cu tufărișuri, la marginea pădurilor, poienilor, pajiștilor, din zona de câmpie până în etajul fagului, întâlnită atât în Europa, cât și în Asia, fiind cultivată în scop ornamental, în parcuri și grădini publice, pentru florile deosebit de frumoase.

Frăsinelul are un rizom cenușiu-negricios, din care pornesc rădăcini și o tulpină erectă, rigidă, simplă, păroasă și înaltă, care poate ajunge până la 120 de cm. Rădăcina și rizomii conțin ulei volatil, care are un miros puternic. Frunzele sunt pieloase, glandulos punctate, alterne, scurt păroase iar florile sunt mari, roz sau roz-liliachii, rar albe, cu nervuri purpurii. Planta înflorește între lunile mai și iulie. Fructele sunt în formă de capsulă, cu 2-3 semințe în fiecare lojă.

Frăsinelul are multiple întrebuințări terapeutice, fiind folosit în medicina umană mai ales cu scopul de a combate insuficiența circulatorie și coronariană.

Romfilatelia mulțumește Institutului de Biologie al Academiei Române și Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză” a Universității din București și fotografului Octavian Chende pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 205 exemplare și este echipat cu blocul emisiunii de șase timbre nedantelate, precum și setul de două plicuri „prima zi”, având ștampila „prima zi” aplicată în clar cu folio.
Fiecare element este numerotat de la 001 la 205.