FEMEI CELEBRE DIN ROMÂNIA

22.40 lei48.00 lei

Despre Emisiune

Luna martie debutează cu o nouă emisiune de mărci poștale: vineri, 5 martie 2021, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea intitulată Femei celebre din România, dedicată unor personalități feminine de excepție.

Alice Voinescu (1885-1961), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei, a fost prima româncă doctor în filosofie. Scriitoare, traducătoare și critic de teatru, a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, iar în 1913 a obținut doctoratul în filosofie la Universitatea Sorbona din Paris, devenind prima femeie din România cu titlul de doctor în această disciplină. A primit propuneri de angajare în universități din Franța și SUA, dar le-a refuzat, întorcându-se în România. La începutul secolului XX, a deveni profesor universitar de filosofie în țară s-a dovedit imposibil – asemenea posturi erau apanajul bărbaților –, astfel încât s-a concentrat asupra esteticii și istoriei teatrului, devenind, în 1922, profesor titular la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din București.

După venirea comuniștilor la putere, deoarece își exprimase dezacordul față de politica autorităților, existența ei a devenit extrem de dificilă: în 1948, a fost pensionată forțat, iar în 1951 a fost arestată și a petrecut un an și șapte luni în închisoare. Ulterior, a avut domiciliu obligatoriu în comuna Costești din județul Iași, până în 1954. După ce s-a întors în București, a supraviețuit datorită unei mici pensii și câștigului obținut din munca de traducător. A rămas în istoria culturii românești prin cărțile de filosofie, estetică și teatru pe care le-a publicat, dar și prin remarcabilul ei Jurnal, care cuprinde, pe lângă întâmplări din propria-i viață, pagini-document despre oameni și evenimente din perioada interbelică și cea comunistă.

Smaranda Brăescu (1897-1948), reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei, a fost prima femeie parașutist cu brevet din România și a deținut, în anii 1930, recorduri mondiale în parașutism.

A devenit pasionată de aviație de la o vârstă tânără și a urmat cursuri în Germania, obținând brevetul internațional de parașutist.

La 2 octombrie 1931, a stabilit primul ei record, pe care a ținut să îl realizeze în România: a doborât recordul feminin mondial și recordul european masculin la parașutism, sărind de la înălțimea de 6.000 m. Apoi, ambiția ei a dus-o mai departe, în America, pentru a încerca să doboare și recordul mondial absolut. După antrenamente dure și mari dificultăți în obținerea unui avion și a autorizației de a efectua saltul, a reușit. La 19 mai 1932, la Sacramento, SUA, a stabilit un nou record mondial la saltul cu parașuta: 7233 m.

Ulterior, a obținut și brevet de pilot, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a activat în România ca instructor de parașutiști și ca pilot voluntar în aviația sanitară.

Condamnată în contumacie la închisoare, de către regimul comunist, pentru semnarea unui protest împotriva falsificării alegerilor din 1946, a fost nevoită să se ascundă, sub nume de împrumut, până când s-a stins din viață, în anul 1948.

Chiar dacă azi recordul mondial de salt cu parașuta este de peste 41.000 m, performanțele Smarandei Brăescu rămân excepționale pentru acea vreme. Pentru recordurile obținute, a fost declarată în 1932 „sportiva nr. 1 a lumii”.

Sarmiza Bilcescu (1867-1935), cunoscută ca Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu, în urma căsătoriei cu inginerul Constantin Alimănișteanu, a cărei imagine este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei, a fost prima femeie avocat din România, prima femeie care a studiat dreptul la Universitatea Sorbona din Paris și prima femeie din lume care a obținut un doctorat în drept.

Înscriindu-se la Facultatea de Drept de la Universitatea Sorbona, a devenit cea dintâi reprezentantă a sexului feminin care urma cursurile acestei facultăți. Colegii ei au acceptat-o cu ușurință; în schimb, nu toți profesorii s-au arătat la fel de lipsiți de prejudecăți: unii au mers până la a-i interzice să asiste la cursurile lor.

Totuși, Sarmiza Bilcescu a perseverat, și-a luat examenele cu brio, obținând în 1887 licența în științe juridice, iar în 1890 a devenit prima femeie din lume care a obținut titlul academic de doctor în drept, cu teza „Despre condițiunea legală a mamei în dreptul român și francez“, în care pleda pentru egalitatea dintre femeie și bărbat în căsnicie și în ceea ce privește drepturile asupra copilului.

Revenind în România, a solicitat înscrierea în Baroul de Ilfov. Deși cererea ei i-a derutat pe profesori, a fost acceptată, Sarmiza Bilcescu devenind astfel, în 1891, prima femeie avocat din România. Totuși, nu a profesat avocatura, căci mentalitatea clienților îi determina pe aceștia să apeleze la avocați bărbați. În schimb, s-a dedicat activității filantropice, îmbunătățirii condiției și a drepturilor femeilor, educației, promovării culturii românești. 

Romfilatelia mulțumește Bibliotecii Academiei Române, Muzeului Național al Literaturii Române și Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA), pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.