DELTA MOLDOVEI

52.00 lei144.00 lei

Despre Emisiune

Romfilatelia introduce în circulație miercuri, 3 februarie 2021, emisiunea de mărci poștale Delta Moldovei, alcătuită din 7 mărci poștale, pentru a sărbători Ziua Mondială a Zonelor Umede – 2 februarie.

Una dintre cele mai frumoase și mai bogate arii naturale din țara noastră, așa-numita Deltă a Moldovei cuprinde Eleșteiele Jijiei și Miletinului și a fost recent declarată primul sit Ramsar din Regiunea Moldovei (Convenția Ramsar este un tratat interguvernamental asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice). Este formată dintr-o varietate de habitate amplasate în partea inferioară a Râului Jijia, înainte de vărsarea sa în Râul Prut. Dintre habitatele umede de aici, amintim râuri, bălți temporare, stufărișuri, mlaștini ierboase. Acestea sunt mărginite de pășuni, tufărișuri și chiar terenuri arabile cultivate predominant tradițional.

Această arie de 19.432,5 ha este casa a 225 de specii de păsări, dintre care 140 de specii cuibăresc aici, iar în perioadele de migrație poate oferi loc de popas pentru peste 40.000 de indivizi.

Stârcul galben (Ardeola ralloides) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei.

Este o specie de talie mică, de doar 40-50 cm lungime și 250-400 g în greutate. Femela seamănă cu masculul, având penajul gălbui-deschis pe piept și flancuri și mai închis pe spate. Baza ciocului devine albăstruie în perioada nupțială.

Stârcul galben cuibărește și se hrănește în habitate acvatice naturale, întinse, cu vegetație bogată, din zone joase, de câmpie sau deal. Se hrănește cu moluște (melci, scoici) și alte nevertebrate acvatice, cu amfibieni sau pești de talie mică.

Principala amenințare este incendierea stufului, chiar și în perioada de iarnă, deoarece coloniile sunt amplasate în zonele cu vegetație abundentă. De asemenea, degradarea și diminuarea continuă a zonelor umede reprezintă un pericol accentuat.

Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax) este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,10 lei.

Este o specie de talie medie, cu lungimea corpului de 55-65 cm și greutatea de 300-1000 g. Sexele sunt asemănătoare, cu un penaj a cărui culoare variază de la alb-gri până la negru. Pe cap prezintă două pene alungite albe, mai evidente în perioada de reproducere.

Cuibărește în colonii amplasate în zone umede, fie în vegetație înaltă, fie în arbuști sau arbori. Consumă o varietate mare de specii acvatice, de la pești de talie mică, amfibieni, reptile, la insecte sau moluște.

Principala amenințare o constituie degradarea zonelor umede, în special prin diminuarea suprafețelor acestora.

Bătăușul (Calidris pugnax) este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,40 lei.

Este o specie de limicolă (pasăre de mal) de dimensiuni medii, având lungimea de 23-35 cm și greutatea de 90-250 g. Masculii diferă de femele, fiind mai mari, iar penajul lor din perioada de cuibărit este spectaculos, cu moțuri pe cap și cu pene alungite de diverse culori pe gușă și gât. Diversitatea culorilor este atât de mare, încât niciun mascul nu este identic cu altul. Femela este mai mică, are un colorit mai tern, de un maroniu-deschis, cu pete negre mari.

Bătăușul cuibărește în partea de nord a Europei, la noi fiind prezent în perioada de pasaj, practic în drumul spre/dinspre cartierele de iernare din Africa. Consumă în special insecte, dar și moluște, păianjeni, broaște sau pești mici.

Este o specie sensibilă la schimbările climatice, deoarece are nevoie de o sincronizare a nivelului apei cu cel al vegetației pentru a cuibări. Distrugerea habitatelor umede în zonele de cuibărit, dar mai ales în cele situate pe traseul de migrație, prin reducerea suprafeței sau prin poluare și deranj, determină o scădere accentuată a populației de bătăuș.

Nagâțul (Vanellus vanellus) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei.

Este o limicolă (pasăre de mal) de talie medie, cu lungimea de 65-75 cm și greutatea de 150-300 g. Sexele sunt asemănătoare, prezentând un penaj negru cu alb, dar cu irizații verzui, mov și maronii. Pe cap prezintă o creastă neagră și lungă.

Cuibărește pe sol, predominant în apropierea zonelor umede, deși uneori chiar pe terenuri agricole mai îndepărtate. Se hrănește cu insecte, viermi și alte nevertebrate.

Nagâțul cunoaște un declin masiv în Europa din cauza degradării habitatelor acvatice, a intensificării agriculturii și a accesului prădătorilor în zonele de cuibărit. Problemele cele mai mari sunt reprezentate de pierderea mozaicurilor agricole tradiționale și utilizarea pe scară largă a insecticidelor.

Eretele de stuf (Circus aeruginosus) este înfățișat pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei.

Este o specie de pasăre răpitoare de zi de talie medie, având lungimea de 45-55 cm și greutatea de 500-700 g. Femela diferă de mascul, fiind întunecată, având doar capul și gușa alb-gălbui. Masculul are aripile gri-argintii, cu vârfurile negre și abdomenul ruginiu.

Cuibărește în zone cu vegetație ierboasă înaltă, iar cuibul amplasat pe sol este alcătuit din crengi, stuf și iarbă. Este o specie prădătoare; se hrănește cu păsări, rozătoare mici, broaște, insecte și, ocazional, cu hoituri.

Degradarea habitatelor acvatice, vânătoarea ilegală și otrăvirea sunt principalele pericole pentru această specie. De asemenea, folosirea intensivă a pesticidelor în agricultură poate produce sterilitatea indivizilor și chiar moartea acestora.

Chira de baltă (Sterna hirundo) este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei.

Este o specie de talie medie, având 34-37 cm lungime și greutatea de 97-146 g. Femela seamănă cu masculul, având pieptul și burta albe, spatele gri, iar partea dorsală a capului, neagră. Singura pată de culoare este dată de ciocul roșu cu vârful negru, dar aceasta dispare iarna, când ciocul devine complet negru. Întregul penaj se deschide în perioada de iarnă, negrul de pe cap restrângându-se la partea posterioară a acestuia.

Cuibărește în zone acvatice, pe țărmuri joase, izolate, sărace în vegetație, preferând ariile unde nu au acces prădătorii (insule, stâncării). Consumă predominant pești mici, însă poate prinde și crustacee, insecte sau alte animale mici de la suprafața apei.

Principala amenințare o constituie degradarea zonelor umede, atât prin diminuarea suprafețelor, cât și prin poluare. O altă amenințare o reprezintă schimbările climatice, ce determină fluctuații mari ale nivelului apei, producând inundarea cuiburilor.

Egreta mică (Egretta garzetta) apare pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei.

Este o specie mică de stârc, cu aspect grațios. Lungimea corpului este de numai 55-65 cm, iar greutatea de 350-550 g. Sexele sunt asemănătoare, penajul este complet alb, doar degetele picioarelor sunt galbene, contrastând cu restul picioarelor și ciocul de culoare neagră.

Cuibărește în zonele umede, alături de alți stârci (specie colonială). Cuibul este amplasat pe sol, în vegetație ierboasă înaltă sau în arbuști și arbori. Se hrănește cu pești mici, amfibieni, cu moluște (melci, scoici) sau alte nevertebrate.

Reducerea suprafeței zonelor umede sau degradarea acestora, deranjarea coloniilor și tăierea pâlcurilor de arbori pe care poate cuibări constituie amenințări considerabile la adresa speciei.

Piciorongul (Himantopus himantopus) este reprezentat pe plicul „prima zi” a emisiunii.

Este o pasăre caracteristică zonelor cu apă mică. Are o lungime de 33-36 cm și o greutate de numai 150-200 g. Sexele seamănă între ele, au penajul alb cu negru, iar picioarele și ciocul sunt roșiatice.

Cuibărește în colonii mici, amplasate direct pe sol, în preajma zonelor umede. Se hrănește cu insecte, moluște (melci și scoici), crustacee, păianjeni, pești mici sau chiar semințe.

Degradarea zonelor umede prin scăderea suprafețelor și poluarea sunt principalele pericole ce afectează specia. Deranjul antropic și turismul necontrolat constituie alte amenințări serioase.

Romfilatelia mulțumește Universității „Al. I. Cuza” din Iași – Staţiunea biologică marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea, dlui dr. Emanuel Ștefan Baltag, cercetător științific, și dlui drd. Lucian Fasolă-Mătăsaru pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Mapa filatelică este realizată în tiraj limitat de 203 exemplare și este echipată cu blocul special de 7 timbre dantelate, al emisiunii, având ștampila aplicată în clar cu folio aur. Blocul filatelic este numerotat de la 001 la 203.