Ateneul Român – 125 de ani de la inaugurare

11.40 lei38.50 lei

Despre Emisiune

125_Ateneu_M Menitã sã fie un promotor al rãspândirii cunoştinţelor culturale şi ştiinţifice, în anul 1865 lua fiinţã societatea literarã „Ateneul Român”. Printre membrii sãi de renume se regãseau Constantin Esarcu, V.A.Urechia şi dr.N. Kreţulescu.
Dorinţa lor de a construi un sediu al Societãţii trebuia sã învingã un redutabil obstacol: lipsa fondurilor bãneşti. Militând necontenit pentru realizarea obiectivului propus, membrii de marcã ai Societãţii au apelat la contribuţia benevolã a cetãţenilor oraşului, îndemnaţi de apelul: “Daţi un leu pentru Ateneu”.
Sensibilizaţi de seriozitatea apelului, lãutarii teraselor şi restaurantelor Bucureştilor transformaserã versurile unui rãspândit cântec de petrecere: “Am un leu şi vreau sã-l beu / dar nici ãla nu-i al meu”, în varianta “Am un leu dar nu-l mai beu /c-am sã-l dau la Ateneu”.
Construcţia, simbol al Bucureştilor, a fost ridicatã pe terenul unde se afla în secolul al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, una dintre livezile oraşului, proprietate a familiei Vãcãreştilor. Pe locul actualului edificiu a fiinţat o vreme, o bisericã, devenitã mai apoi metoc al Episcopiei Râmnicului.
Dupã dispariţia lãcaşului bisericesc, terenul a devenit proprietatea Societãţii Ecvestre Române, care şi-a propus sã realizeze un manej destinat amatorilor de cãlãrie şi spectacolelor de circ. S-a turnat, în primã fazã, fundaţia viitoarei incinte care sã rãspundã scopului iniţial.
Rãmas la acest stadiu, terenul a fost cumpãrat de Societatea “Ateneul Român” care a folosit temelia circularã turnatã pentru ridicarea noului edificiu.
Între anii 1886-1888, construcţia circularã, cu faţada având aspectul unui templu grecesc, cu cele opt coloane ionice cu proporţii similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole, este ridicatã dupã planurile arhitectului francez Albert Galleron, ajutat de arhitectul român Constantin Bãicoianu. Finalizarea proiectului a mai antrenat, pentru cea mai bunã coordonare, alţi cunoscuţi arhitecţi români, între care îi gãsim pe Grigore Cerchez, Constantin Olãnescu, Ion Mincu şi Ion Grigore Cantacuzino.
De jur împrejurul marii cupole a edificiului se pot vizualiza, sãpate în zid, numele unor oameni de seamã cum sunt: Miron Costin, Gheorghe Șincai, Dimitrie Cantemir, Heliade Rãdulescu, Timotei Cipariu. Interiorul acestui monument simbol al capitalei României, impresioneazã prin fastul lui, la care contribuie cele patru scãri în spiralã construite din marmurã deCarrara, sculpturile decorative, executate de artişti italieni şi germani, ca şi celelalte ornamentaţii bogate.
Holul vast, circular, oferã vederii 12 coloane dorice de metal, îmbrãcate în stuc roz-stins, care imitã culoarea marmurei. La nivelul superior se aflã sala de concerte cu un diametru de 28,50 m şi o înãlţime de 16 m. Ea adãposteşte aproape 1.000de locuri şi dispune de o bunã acusticã.
Prima conferinţã organizatã în noul local a fost susţinutã de Alexandru Odobescu la 14 februarie 1888. Mai apoi, la tribuna Ateneului au urmat: Barbu Delavrancea, B. Petriceicu Haşdeu, Victor Babeş şi mulţi alţii.
Sub cupola Ateneului, la 1 martie 1898 rãsunã pentru prima datã acordurile Poemei române, sub bagheta tânãrului George Enescu. Au urmat numeroase evenimente de înaltã ţinutã, la care au fost prezenţi renumiţi compozitori, dirijori şi interpreţi de renume mondial: Arthur Rubinstein, Yehudi Menuhin, Maurice Ravel, Pablo Casals, Sviatoslav Richter.
Faţada clãdirii expune vederii medalioane realizate în mozaic cu figurile domnitorilor Alexandru cel Bun, Neagoe Basarab, Vasile Lupu, Matei Basarab, precum şi imaginea figurii Regelui Carol I.
Grãdina din faţa Ateneului, mãrginitã de arbori şi alcãtuitã din peluze cu flori şi gazon, are în centrul sãu statuia de bronz a Luceafãrului poeziei româneşti, Mihai Eminescu, operã a sculptorului Gh. Anghel.
La iniţiativa lui Alexandru Odobescu şi Constantin Enescu,s-a realizat o frescã monumentalã pe peretele circular al sãlii mari de spectacole. Operã a pictorului Costin Petrescu, fresca are 75 de metri lungime şi 3 metri lãţime, înglobând în mãreţia compoziţiei 25 de momente importante din istoria românilor.
Lucrarea a fost finalizatã în anul 1938, iar fondurile au fost obţinute prin subscripţie publicã.
Sediu temporar al Camerei Deputaţilor (1919-1920), Ateneul Român a gãzduit istorica adunare, care în Sala Mare a edificiului, a ratificat actul Unirii Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei cu România.
Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la inaugurarea Ateneului Român, Romfilatelia introduce în circulaţie o emisiune de mãrci poştale dedicatã evenimentului.

Aducem mulţumirile noastre Filarmonicii George Enescu din Bucureşti pentru consultanţa documentarã oferitã la realizarea acestei emisiuni de mãrci poştale.

 

Data Aparitie:2013-02-22

125_Ateneu_box